Noua Traducere Românească (719 Treffer)

1Mo 1,26 Crearea omului Atunci Dumnezeu a zis: „Să facem om* după chipul Nostru, după asemănarea Noastră. Ei să domnească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste orice animal care se târăște pe pământ!“ 1Mo 1,27 Astfel, Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul Său, după chipul lui Dumnezeu l‑a creat; bărbat și femeie i‑a creat. 1Mo 2,5 pe pământ nu era încă niciun tufiș, iar iarba câmpului încă nu încolțise pentru că DOMNUL Dumnezeu nu dăduse ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul, 1Mo 3,23 Astfel, DOMNUL Dumnezeu l‑a trimis* pe om afară din grădina Edenului ca să lucreze pământul din care fusese luat. 1Mo 3,24 După ce l‑a alungat pe om, a pus la răsăritul grădinii Edenului niște heruvimi și o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre Pomul Vieții. 1Mo 4,1 Cain și Abel Adam a cunoscut‑o* pe soția sa, Eva, iar ea a rămas însărcinată și l‑a născut pe Cain*. Ea a zis: „Am obținut un om cu ajutorul DOMNULUI.“ 1Mo 4,23 Lameh le‑a zis soțiilor sale: „Ada și Țila, ascultați‑mi glasul! Soții ale lui Lameh, luați aminte la cuvântarea mea! Căci am ucis* un om pentru rana mea și un tânăr pentru vânătaia* mea. 1Mo 5,1 Urmașii lui Adam până la Noe Aceasta este cartea istoriei* lui Adam. În ziua în care l‑a creat Dumnezeu pe om*, l‑a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. 1Mo 5,2 I‑a creat bărbat și femeie. În ziua în care i‑a creat, i‑a binecuvântat și le‑a pus numele de „om*“. 1Mo 6,3 Atunci DOMNUL a zis: „Duhul Meu nu va rămâne* pentru totdeauna în om, pentru că el însuși este carne*; zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.“ 1Mo 6,6 DOMNULUI I‑a părut rău că l‑a făcut pe om pe pământ și S‑a întristat în inima Lui. 1Mo 6,7 DOMNUL a zis: „Îl voi șterge de pe fața pământului pe omul pe care l‑am creat, de la om până la vite, până la târâtoare* și până la păsările cerului, căci Îmi pare rău că i‑am făcut.“ 1Mo 6,9 Vestirea potopului Aceasta este istoria* lui Noe. Noe a fost un om drept, fără pată în generația sa*. Noe a umblat cu Dumnezeu. 1Mo 7,21 Orice făptură care se mișca pe pământ a pierit: păsări, vite, vietăți, orice animal care mișună pe pământ și orice om. 1Mo 7,23 El a șters toate viețuitoarele care erau pe fața pământului, de la om până la vite, târâtoare și păsări ale cerului. Ele au fost șterse de pe pământ. Numai Noe a fost lăsat, precum și cei care erau cu el în arcă. 1Mo 9,6 Celui ce varsă sângele omului, de om sângele‑i va fi vărsat; căci după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut El pe om. 1Mo 9,20 Noe, om al pământului, a început să planteze o vie.* 1Mo 10,8 Lui Cuș i s‑a născut Nimrod. Acesta a început să fie un om viteaz pe pământ. 1Mo 14,13 Un om care a scăpat cu viață a venit și i‑a spus acest lucru lui Avram, evreul, care locuia lângă stejarii amoritului Mamre, fratele* lui Eșcol și al lui Aner. Aceștia erau aliați cu Avram prin legământ. 1Mo 17,17 Atunci Avraam și‑a plecat fața și a râs, zicând în inima lui: „I se poate naște un fiu unui om de o sută de ani? Poate Sara, care este de nouăzeci de ani, să mai nască?“ 1Mo 24,35 DOMNUL l‑a binecuvântat mult pe stăpânul meu, iar el a ajuns un om bogat. I‑a dat oi și vite, aur și argint, robi și roabe, cămile și măgari. 1Mo 25,27 Când băieții au crescut, Esau a ajuns un vânător priceput, un om al câmpului, dar Iacov era un om liniștit, care locuia în corturi. 1Mo 26,11 Apoi, Abimelek a poruncit întregului popor, zicând: „Oricine se va atinge de acest om sau de soția lui să fie pedepsit cu moartea.“ 1Mo 30,43 Acest om s‑a îmbogățit foarte mult și avea multe turme, roabe și robi, cămile și măgari. 1Mo 31,50 Dacă te vei purta rău cu fiicele mele sau dacă îți vei mai lua și alte soții pe lângă fiicele mele, ia aminte că, deși acum nu este niciun om cu noi, Dumnezeu este martor între mine și tine. 1Mo 37,15 un om l‑a găsit rătăcind pe câmp și l‑a întrebat: – Ce cauți? 1Mo 41,33 De aceea Faraon să aleagă acum un om priceput și înțelept și să îi dea autoritate peste țara Egiptului. 1Mo 41,38 Faraon le‑a zis slujitorilor săi: „Vom putea găsi noi un om ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu?“ 1Mo 42,11 Toți suntem fiii aceluiași om. Suntem oameni cinstiți. Robii tăi nu sunt cercetași. 1Mo 42,13 Ei au răspuns: – Noi, robii tăi, suntem doisprezece frați, fiii aceluiași om din țara Canaan. Iată, cel mai mic este azi cu tatăl nostru, iar unul nu mai este. 1Mo 42,30 – Acel om, stăpânul țării, ne‑a vorbit aspru și ne‑a luat drept cercetași ai țării. 1Mo 43,5 Dar dacă nu‑l vei trimite, nu vom coborî, pentru că acel om ne‑a zis: „Nu‑mi veți mai vedea fața decât dacă fratele vostru va fi cu voi.“ 1Mo 43,6 Atunci Israel a zis: – De ce v‑ați purtat așa de rău cu mine și i‑ați spus acelui om că mai aveți un frate? 1Mo 43,11 Atunci Israel, tatăl lor, le‑a zis: – Dacă așa trebuie, atunci așa să faceți. Luați în vasele voastre câteva dintre cele mai alese produse ale țării și duceți‑i acelui om un dar: puțin balsam, puțină miere, condimente, smirnă, fistic și migdale. 1Mo 43,14 Dumnezeul cel Atotputernic* să vă arate milă înaintea acelui om, pentru ca el să‑i trimită înapoi pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin. Cât despre mine, dacă trebuie să fiu lipsit de copii, atunci lipsit să fiu. 1Mo 44,15 Iosif le‑a zis: – Ce înseamnă fapta acesta pe care ați făcut‑o? Nu știți că un om ca mine poate ghici*? 1Mo 44,26 noi i‑am răspuns: „Nu putem merge decât dacă va veni cu noi și fratele nostru mai mic, pentru că nu putem să vedem fața acelui om decât dacă fratele nostru mai mic este cu noi.“ 2Mo 2,21 Moise a încuviințat să locuiască la acel om, și acesta i‑a dat‑o de soție pe fiica sa Sefora. 2Mo 4,10 Dar Moise I‑a zis DOMNULUI: – Ah, Stăpâne, eu nu sunt un om al cuvintelor, nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când i‑ai vorbit robului Tău, căci vorbirea‑mi este greoaie, iar limba‑mi este încurcată*. 2Mo 9,19 De aceea, trimite oamenii ca să adăpostească, la loc sigur, vitele tale și tot ce ai pe câmp. Orice om și orice animal care va fi pe câmp și nu la adăpost va muri atunci când grindina va cădea peste el.’»“ 2Mo 11,2 Spune poporului ca orice om să ceară vecinului său și orice femeie să ceară vecinei ei lucruri de argint și de aur.“ 2Mo 11,3 DOMNUL a făcut ca poporul să găsească bunăvoință înaintea* egiptenilor. Mai mult, Moise a devenit un om foarte însemnat în țara Egiptului, atât în ochii slujitorilor lui Faraon, cât și în ochii poporului. 2Mo 12,4 Dacă o familie este prea mică pentru un miel, să‑l împartă cu vecinul lor cel mai apropiat, după numărul persoanelor, iar mielul să fie împărțit după cât mănâncă fiecare om. 2Mo 16,18 După ce au măsurat‑o cu omerul, au văzut că celui ce a adunat mai mult nu i‑a rămas în plus, iar cel ce a adunat mai puțin n‑a dus lipsă; fiecare om a adunat după nevoile lui. 2Mo 16,29 Vedeți că DOMNUL v‑a dat Sabatul; de aceea vă dă El în a șasea zi pâine pentru două zile. Orice om să rămână acolo unde este. Niciunul să nu iasă din locul său în ziua a șaptea.“ 2Mo 19,13 Nici măcar o mână să nu‑l atingă. Dacă‑l va atinge cineva, să fie omorât cu pietre sau străpuns cu săgeți. Indiferent ce va fi, animal sau om, să nu trăiască! Doar când cornul de berbec va suna prelung, ei să se urce pe munte.“ 2Mo 21,7 Dacă un om își vinde fata ca roabă, ea să nu plece așa cum pleacă robii.* 2Mo 21,12 Legi privind violența fizică Când cineva lovește un om și acesta moare, să fie pedepsit cu moartea. 2Mo 21,14 Însă dacă un om pune la cale să‑l ucidă pe semenul său prin vicleșug, chiar și de la altarul Meu să‑l iei ca să fie omorât! 2Mo 21,16 Cine răpește un om și‑l vinde – sau chiar dacă omul este găsit în mâna răpitorului – să fie pedepsit cu moartea. 2Mo 21,20 Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său – sau pe roaba sa –, iar acesta va muri sub mâna lui, va trebui să fie răzbunat. 2Mo 21,26 Dacă un om va lovi ochiul robului său sau ochiul roabei sale și‑l distruge, îi va lăsa să plece liberi ca despăgubire pentru ochi. 2Mo 21,33 Dacă un om descoperă o groapă sau dacă un om sapă o groapă și n‑o acoperă, iar un bou sau un măgar cade în ea, 2Mo 21,35 Dacă boul unui om va împunge boul semenului său, iar boul acestuia moare, vor vinde boul viu, vor împărți argintul și vor împărți și boul mort. 2Mo 22,1 Legi privind proprietatea Dacă un om fură un bou sau o oaie și taie animalul sau îl vinde, să restituie cinci boi pentru fiecare bou furat și patru oi pentru fiecare oaie. 2Mo 22,5 Dacă un om își lasă turma să pască într‑un ogor sau într‑o vie ori își lasă vitele să facă stricăciuni în ogorul altuia, să dea ca despăgubire din ce are mai bun în ogorul sau în via sa. 2Mo 22,7 Dacă un om încredințează semenului său argint sau bunuri spre păstrare, și acestea sunt furate din casa celui din urmă, atunci hoțul, dacă este prins, trebuie să plătească dublu. 2Mo 22,16 Legi privind relațiile sociale și respectul față de Dumnezeu Dacă un om va ademeni o fecioară care nu este logodită și se va culca cu ea, va trebui să‑i plătească zestrea și s‑o ia de soție. 2Mo 25,2 „Spune‑le fiilor lui Israel să ia pentru Mine o contribuție. Să primiți contribuția pentru Mine de la orice om care o va oferi cu dragă inimă. 2Mo 30,32 Să nu fie turnat pe trupul vreunui om și să nu faceți altul ca el, după același mod de preparare. El este sfânt, deci să fie sfânt și pentru voi. 2Mo 33,4 Când* poporul a auzit aceste cuvinte aspre, a bocit și niciun om nu și‑a pus podoabele pe el. 2Mo 33,11 DOMNUL vorbea cu Moise față în față, așa cum vorbește un om cu prietenul său. Apoi Moise se întorcea în tabără. Însă tânărul lui slujitor, Iosua, fiul lui Nun, nu părăsea cortul. 2Mo 38,26 S‑a folosit o beca de fiecare om, adică o jumătate de șechel*, măsurat după șechelul Lăcașului, pentru fiecare om numărat la recensământ de la douăzeci de ani în sus, adică șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 3Mo 5,10 Cea de‑a doua turturea s‑o aducă ardere‑de‑tot, după rânduială. Așa să facă preotul ispășire pentru acel om, pentru păcatul pe care l‑a săvârșit, și acesta va fi iertat. 3Mo 13,2 „Dacă un om are pe pielea trupului său o umflătură, o erupție sau o pată albă, care poate să devină o rană infecțioasă* pe pielea trupului său, el trebuie să fie adus la preotul Aaron sau la unul din fiii săi, preoții. 3Mo 13,11 atunci pe pielea trupului acelui om se află o rană infecțioasă veche. Preotul să‑l declare necurat; să nu‑l închidă, pentru că este necurat. 3Mo 13,24 Dacă un om are o arsură pe piele și carnea vie a arsurii devine o pată alb‑roșiatică sau albă, 3Mo 13,40 Dacă unui om îi cade părul de pe cap, el devine pleșuv, dar este curat. 3Mo 14,18 Restul untdelemnului din palma preotului să fie pus pe capul celui ce trebuie curățit. Apoi preotul să facă ispășire în locul acelui om înaintea DOMNULUI. 3Mo 14,20 Preotul va aduce arderea‑de‑tot și darul de mâncare pe altar. Așa va face preotul ispășire pentru acel om, și acesta din urmă va fi curat. 3Mo 16,21 Aaron să‑și pună mâinile pe capul țapului viu și să mărturisească toate nelegiuirile fiilor lui Israel, toate fărădelegile lor și toate păcatele lor, punându‑le pe capul țapului și izgonindu‑l pe acesta departe în pustie, printr‑un om care va avea această însărcinare. 3Mo 17,10 Interdicția de a consuma mâncare cu sânge Dacă vreunul din Casa lui Israel sau vreun străin care locuiește în mijlocul vostru va consuma vreun fel de sânge, Îmi voi întoarce fața împotriva acelui om care consumă sânge și‑l voi nimici din poporul său. 3Mo 19,20 Dacă un om se va culca cu o femeie, o roabă, logodită cu un alt bărbat, care nu fusese încă răscumpărată sau eliberată, să fie pedepsiți amândoi. Să nu fie însă omorâți, pentru că ea nu fusese eliberată. 3Mo 20,2 „Să le spui fiilor lui Israel: «Dacă vreun om dintre fiii lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în Israel va da lui MOLEH* pe unul din copiii săi, să fie pedepsit cu moartea. Poporul țării să‑l omoare cu pietre. 3Mo 20,3 Eu Îmi voi întoarce fața împotriva acelui om și‑l voi nimici din mijlocul poporului său, pentru că a dat lui MOLEH pe unul din fiii săi, Mi‑a întinat Sfântul Lăcaș și a batjocorit Numele Meu cel sfânt. 3Mo 20,5 Eu Însumi Îmi voi întoarce fața împotriva acelui om și împotriva clanului său și‑i voi nimici din mijlocul poporul lor, pe el și pe toți cei care se prostituează ca* el, care se prostituează înaintea lui MOLEH.* 3Mo 20,9 Dacă un om oarecare își va blestema tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea. Și‑a blestemat tatăl sau mama; sângele lui să fie asupra lui. 3Mo 20,11 Dacă un om se va culca* cu soția tatălui său, descoperind astfel goliciunea tatălui său, amândoi trebuie să fie omorâți; sângele lor să cadă asupra lor. 3Mo 20,12 Dacă un om se va culca cu nora sa, amândoi trebuie să fie omorâți. Ei au săvârșit o perversitate*; prin urmare, sângele lor să cadă asupra lor. 3Mo 20,17 Dacă un om o va lua pe sora sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale, și‑i va vedea goliciunea, iar ea îi va vedea goliciunea lui, fapta aceasta este o urâciune. Să fie nimiciți amândoi înaintea ochilor fiilor poporului lor. El a descoperit goliciunea surorii lui și, prin urmare, va purta pedeapsa pentru nelegiuirea lui. 3Mo 22,5 oricine va atinge vreun animal care mișună, prin care se poate ajunge necurat, sau vreun om prin care poate ajunge necurat, oricare ar fi necurăția lui, 3Mo 22,10 Niciun om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici peregrinul și nici cel angajat de preot ca zilier să nu mănânce din lucrurile sfinte. 3Mo 22,13 Dar fiica unui preot care a rămas văduvă sau care este divorțată neavând copii și care s‑a întors în casa tatălui ei ca în tinerețe, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Însă niciun om care nu este preot să nu o mănânce. 3Mo 22,14 Dacă un om va mânca din lucrurile sfinte fără să‑și dea seama, atunci el va trebui să dea preotului prețul lucrului sfânt și să adauge încă o cincime la el. 3Mo 24,17 Cine va ucide un om să fie pedepsit cu moartea. 3Mo 24,19 Dacă un om va răni pe semenul său, să i se facă așa cum a făcut el: 3Mo 24,21 Cel ce va omorî un animal va trebui să dea altul în loc, însă cel ce va ucide un om să fie omorât. 3Mo 25,33 Dacă un om cumpără o casă de la leviți, casa care a fost vândută în cetatea lor să fie restituită în Anul de veselie, întrucât casele din cetățile leviților sunt proprietatea lor în mijlocul fiilor lui Israel. 3Mo 27,2 „Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Când un om va închina DOMNULUI anumite persoane printr‑un jurământ deosebit, să o facă după evaluarea ta. 3Mo 27,14 Dacă un om Îi va închina* DOMNULUI locuința sa, preotul s‑o evalueze ca să vadă dacă este bună sau rea, iar aceasta va rămâne la evaluarea făcută de preot. 3Mo 27,16 Dacă un om Îi va închina DOMNULUI o parcelă de pământ din moșia lui, evaluarea ei să fie făcută ținând cont de sămânța necesară cultivării ei: cincizeci de șecheli de argint la un homer* de sămânță de orz. 3Mo 27,20 Dar dacă nu va dori să‑și răscumpere ogorul sau dacă îl va vinde altui om, atunci nu va mai putea fi răscumpărat. 3Mo 27,28 Orice lucru oferit, pe care un om îl oferă pe deplin DOMNULUI din tot ce este al lui, fie om, fie animal, fie vreun ogor din moșia lui, nu va putea fi vândut sau răscumpărat. Orice lucru oferit astfel va fi preasfânt pentru DOMNUL. 3Mo 27,31 Dacă un om va dori să răscumpere ceva din zeciuiala sa, să mai adauge o cincime la ea. 4Mo 3,38 Preoții și responsabilitățile lor Cei care și‑au așezat tabăra înaintea Tabernaculului, în partea de răsărit – chiar înaintea Cortului Întâlnirii, spre răsărit – erau Moise, Aaron și fiii lui Aaron. Ei aveau îndatorirea să aibă grijă de Sfântul Lăcaș cu toate îndatoririle pe care le aveau fiii lui Israel. Orice alt om care se apropia era omorât. 4Mo 5,6 „Spune‑le fiilor lui Israel: «Când un bărbat sau o femeie cade într-unul din păcatele pe care le fac oamenii, arătând astfel necredincioșie față de* DOMNUL, acel om este vinovat 4Mo 5,8 Dar dacă omul nu are nicio rudenie față de care să se facă restituirea pentru paguba făcută, atunci restituirea pentru paguba făcută să se întoarcă la DOMNUL și să fie a preotului, împreună cu berbecul pentru ispășire, cu care el trebuie să facă ispășire pentru acel om. 4Mo 5,10 Darurile sfinte aduse de vreun om îi vor rămâne lui, iar ceea ce‑i va da preotului să fie a preotului.»“ 4Mo 6,9 Dar dacă un om moare pe neașteptate lângă el și astfel își pângărește capul care a fost consacrat, va trebui să‑și radă capul în ziua curățirii lui; să și‑l radă în ziua a șaptea. 4Mo 9,13 Dar dacă cineva este și curat, și nici nu este plecat în călătorie, dar se abține să țină Paștele, să fie nimicit din popor lui pentru că n‑a adus ofrandă DOMNULUI la vremea hotărâtă. Un astfel de om își va purta păcatul.