Noua Traducere Românească (795 Treffer)

2Mo 2,10 După ce a crescut copilul, ea l‑a adus la fiica lui Faraon, iar el a devenit fiul acesteia. Și i‑a pus numele Moise*, zicând: „Fiindcă l‑am scos din apă.“ 2Mo 2,11 Fuga lui Moise în Midian În zilele acelea, pe când crescuse deja, Moise a ieșit să vadă greutățile fraților* săi. El a văzut cum un egiptean bătea un evreu, unul dintre frații săi. 2Mo 2,14 Acesta i‑a răspuns: – Cine te‑a pus pe tine conducător și judecător peste noi? Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l‑ai ucis pe egiptean? Atunci Moise s‑a temut și a zis: „Cu siguranță că acest lucru este cunoscut.“ 2Mo 2,15 Când a aflat Faraon acest lucru, a căutat să‑l ucidă pe Moise, însă Moise a fugit dinaintea lui Faraon. El a locuit în țara Midian și s‑a așezat lângă o fântână. 2Mo 2,17 Au sosit însă acolo niște păstori care le‑au alungat. Moise s‑a ridicat, le‑a ajutat și le‑a adăpat turma. 2Mo 2,21 Moise a încuviințat să locuiască la acel om, și acesta i‑a dat‑o de soție pe fiica sa Sefora. 2Mo 2,22 Ea a născut un fiu, iar Moise i‑a pus numele Gherșom*, zicând: „Sunt un străin într‑o țară străină.“ 2Mo 3,1 Rugul în flăcări – delegarea lui Moise Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul din Midian. El și‑a dus turma dincolo de pustie și a ajuns la Horeb, muntele lui Dumnezeu. 2Mo 3,2 Acolo, Îngerul DOMNULUI i S‑a arătat într‑o flacără de foc care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s‑a uitat și iată că, deși rugul ardea, totuși nu se mistuia. 2Mo 3,3 Atunci Moise a zis: „Trebuie să mă apropii ca să văd această priveliște deosebită. Oare de ce nu se mistuie rugul?“ 2Mo 3,4 Când DOMNUL a văzut că s‑a apropiat să privească, Dumnezeu l‑a chemat din rug și a zis: – Moise, Moise! El a răspuns: – Iată‑mă! 2Mo 3,6 Apoi El a zis: – Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. Moise și‑a ascuns fața, căci se temea să se uite la Dumnezeu. 2Mo 3,11 Moise I‑a răspuns lui Dumnezeu: – Cine sunt eu, să merg la Faraon și să‑i scot pe fiii lui Israel din Egipt? 2Mo 3,13 Dar Moise I‑a răspuns lui Dumnezeu: – Iată, când voi merge la fiii lui Israel și le voi zice: „Dumnezeul părinților voștri m‑a trimis la voi“, iar ei mă vor întreba „Care este Numele Său“, ce le voi răspunde? 2Mo 3,14 Dumnezeu i‑a zis lui Moise: – EU SUNT CEL CE SUNT*! Apoi a zis: – Așa să le spui fiilor lui Israel: „EU SUNT“ m‑a trimis la voi. 2Mo 3,15 Dumnezeu i‑a mai zis lui Moise: – Așa să le spui fiilor lui Israel: „DOMNUL*, Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov m‑a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pe veci și acesta este o aducere-aminte a Mea din generație în generație.“ 2Mo 4,1 Semnele care‑l vor însoți pe Moise Moise a răspuns și a zis: – Iată că nu mă vor crede și nu mă vor asculta, ci vor zice: „Nu ți S‑a arătat DOMNUL!“ 2Mo 4,3 Domnul i‑a zis: – Aruncă‑l la pământ! El l‑a aruncat la pământ și acesta s‑a transformat într‑un șarpe. Moise a fugit dinaintea lui. 2Mo 4,4 Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Întinde‑ți mâna și prinde‑l de coadă! El și‑a întins mâna, l‑a prins și acesta s‑a transformat în mâna lui într‑un toiag. 2Mo 4,10 Dar Moise I‑a zis DOMNULUI: – Ah, Stăpâne, eu nu sunt un om al cuvintelor, nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când i‑ai vorbit robului Tău, căci vorbirea‑mi este greoaie, iar limba‑mi este încurcată*. 2Mo 4,13 Însă Moise I‑a răspuns: – Ah, Stăpâne, Te rog, trimite pe altcineva, pe care vei vrea să‑l trimiți! 2Mo 4,14 Atunci mânia DOMNULUI s‑a aprins împotriva lui Moise și El a zis: – Nu este levitul* Aaron fratele tău? Știu că el vorbește bine. Iată că vine să te întâlnească, iar când te va vedea, se va bucura în inima lui. 2Mo 4,18 Moise se întoarce în Egipt Moise s‑a întors la socrul său, Ietro, și i‑a zis: – Te rog, lasă‑mă să mă întorc la frații* mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc. Ietro i‑a răspuns: – Du‑te în pace! 2Mo 4,19 DOMNUL îi spusese lui Moise în Midian: „Întoarce‑te în Egipt, pentru că toți cei ce căutau să‑ți ia viața au murit.“ 2Mo 4,20 Moise și‑a luat soția și fiii, i‑a pus pe măgari și a plecat înapoi spre țara Egiptului. Moise avea în mână toiagul lui Dumnezeu. 2Mo 4,21 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Când vei pleca și te vei întoarce în Egipt, vezi să înfăptuiești înaintea lui Faraon toate minunile pe care te‑am împuternicit să le faci. Eu îi voi împietri* inima și el nu va lăsa poporul să plece. 2Mo 4,25 Dar Sefora a luat o piatră ascuțită și a tăiat prepuțul fiului ei*. Apoi a atins cu el picioarele lui Moise și a zis: „Tu îmi ești un soț de sânge!“ 2Mo 4,27 DOMNUL i‑a zis lui Aaron: „Du‑te în pustie ca să‑l întâlnești pe Moise.“ El a plecat și, când a ajuns la muntele lui Dumnezeu, l‑a întâlnit pe Moise și i‑a dat sărutare. 2Mo 4,28 Moise i‑a spus lui Aaron toate cuvintele cu care DOMNUL l‑a trimis și despre toate semnele pe care i le‑a poruncit să le facă. 2Mo 4,29 Apoi Moise și Aaron s‑au dus și i‑au adunat pe toți bătrânii fiilor lui Israel. 2Mo 4,30 Aaron le‑a spus toate cuvintele pe care DOMNUL i le zisese lui Moise și a făcut semnele înaintea poporului. 2Mo 5,1 Moise și Aaron înaintea lui Faraon După aceea, Moise și Aaron s‑au dus la Faraon și i‑au zis: – Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: „Lasă‑Mi poporul să plece ca să țină o sărbătoare pentru Mine în pustie.“ 2Mo 5,4 Dar regele Egiptului le‑a zis: – Moise și Aaron, de ce abateți poporul de la lucrul lui? Întoarceți‑vă la treburile voastre! 2Mo 5,20 Când au ieșit de la Faraon, s‑au întâlnit cu Moise și cu Aaron, care stăteau acolo ca să‑i întâmpine. 2Mo 5,22 Atunci Moise s‑a întors la DOMNUL și L‑a întrebat: – Stăpâne, de ce ai adus rău peste acest popor? De ce m‑ai trimis? 2Mo 6,1 Promisiunea eliberării este reafirmată DOMNUL i‑a răspuns lui Moise: – Vei vedea acum ce‑i voi face lui Faraon. Căci datorită unei mâini puternice, el îi va lăsa să plece; datorită unei mâini puternice, el îi va alunga din țara lui. 2Mo 6,2 Dumnezeu i‑a vorbit lui Moise și i‑a zis: – Eu sunt DOMNUL. 2Mo 6,9 Moise le‑a spus aceste cuvinte fiilor lui Israel, dar ei nu le‑au luat în seamă din cauza deznădejdii duhului lor și a robiei cumplite. 2Mo 6,10 Atunci DOMNUL i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2Mo 6,12 Dar Moise a răspuns înaintea DOMNULUI, zicând: – Iată, fiii lui Israel nu m‑au ascultat. Cum mă va asculta deci Faraon pe mine, un vorbitor atât de slab*? 2Mo 6,13 DOMNUL le‑a vorbit lui Moise și Aaron și le‑a dat porunci cu privire la fiii lui Israel și la regele Egiptului, pentru a‑i putea scoate pe fiii lui Israel din țara Egiptului. 2Mo 6,20 Amram a luat‑o de soție pe Iochebed, sora tatălui său. Ea i‑a născut lui Amram pe Aaron și pe Moise. Anii vieții lui Amram a fost de o sută treizeci și șapte de ani. 2Mo 6,26 Iar acești Aaron și Moise sunt cei cărora le‑a zis DOMNUL: „Scoateți‑i pe fiii lui Israel din țara Egiptului, după oștirile lor.“ 2Mo 6,27 Ei sunt cei care i‑au zis lui Faraon, regele Egiptului, să‑i lase pe fiii lui Israel să plece din Egipt – acești Moise și Aaron. 2Mo 6,28 Aaron vorbește pentru Moise În ziua când DOMNUL i‑a vorbit lui Moise în țara Egiptului, 2Mo 6,30 Însă Moise a răspuns înaintea DOMNULUI: – Dar iată că eu sunt un vorbitor slab. Cum să mă asculte pe mine Faraon? 2Mo 7,1 DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Vezi că te‑am făcut asemenea lui Dumnezeu pentru Faraon, iar fratele tău, Aaron, îți va fi profet. 2Mo 7,6 Moise și Aaron au făcut astfel; ei au făcut întocmai cum le‑a poruncit DOMNUL. 2Mo 7,7 Moise avea optzeci de ani și Aaron avea optzeci și trei de ani atunci când i‑au vorbit lui Faraon. 2Mo 7,8 Toiagul lui Aaron se transformă în șarpe DOMNUL le‑a vorbit lui Moise și Aaron, zicând: 2Mo 7,10 Moise și Aaron s‑au dus la Faraon și au făcut așa cum le‑a poruncit DOMNUL; Aaron a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea slujitorilor săi, iar acesta s‑a transformat într‑un șarpe. 2Mo 7,14 Prima urgie: prefacerea apei în sânge Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Inima lui Faraon este împietrită*. Nu vrea să lase poporul să plece. 2Mo 7,19 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Spune‑i lui Aaron: «Ia‑ți toiagul, întinde‑ți mâna peste apele Egiptului, – peste râurile lor, peste canalele lor, peste iazurile lor și peste toate bălțile lor –, și ele se vor preface în sânge.» Va fi sânge în toată țara Egiptului, chiar și în vasele de lemn și de piatră.“ 2Mo 7,20 Moise și Aaron au făcut așa cum le‑a poruncit DOMNUL. El a ridicat toiagul și a lovit apa din Nil înaintea ochilor lui Faraon și înaintea ochilor slujitorilor săi. Și toată apa din Nil s‑a prefăcut în sânge. 2Mo 7,22 Dar magicienii* Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Astfel, inima lui Faraon s‑a împietrit* și el nu i‑a ascultat pe Aaron și pe Moise, după cum spusese DOMNUL. 2Mo 8,1 A doua urgie: broaștele DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Du‑te la Faraon și spune‑i: «Așa vorbește DOMNUL: ‘Lasă‑Mi poporul să plece ca să‑Mi slujească. 2Mo 8,5 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Spune‑i lui Aaron: «Întinde‑ți mâna cu toiagul tău peste râuri, canale și iazuri, pentru ca broaștele să iasă în țara Egiptului.»“ 2Mo 8,8 După aceea Faraon i‑a chemat pe Moise și pe Aaron și le‑a zis: – Rugați‑vă DOMNULUI să ia broaștele de la mine și de la poporul meu și voi lăsa poporul să plece ca să‑I aducă jertfe DOMNULUI. 2Mo 8,9 Moise i‑a răspuns lui Faraon: – Ai onoarea să hotărăști când să mă rog pentru tine, pentru slujitorii tăi și pentru poporul tău, ca broaștele să fie luate de la tine și din casele tale și să rămână doar în Nil. 2Mo 8,10 El a zis: – Mâine. – Moise a răspuns: – Fie așa cum spui, ca să știi că nu este nimeni ca DOMNUL, Dumnezeul nostru. 2Mo 8,12 Moise și Aaron au ieșit de la Faraon și Moise a strigat către DOMNUL cu privire la broaștele pe care le‑a adus peste Faraon. 2Mo 8,13 DOMNUL a făcut așa cum I‑a cerut Moise: broaștele au murit în case, în curți și pe câmpuri. 2Mo 8,16 A treia urgie: țânțarii Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Spune‑i lui Aaron: «Întinde‑ți toiagul și lovește praful pământului ca el să se prefacă în țânțari* în toată țara Egiptului.»“ 2Mo 8,20 A patra urgie: muștele După aceea, DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Scoală‑te dis‑de‑dimineață, du‑te înaintea lui Faraon, când se duce la apă, și spune‑i: «Așa vorbește DOMNUL: ‘Lasă‑Mi poporul să plece ca să‑Mi slujească. 2Mo 8,25 Atunci Faraon i‑a chemat pe Moise și pe Aaron și le‑a zis: – Duceți‑vă și aduceți jertfe Dumnezeului vostru în țară. 2Mo 8,26 Dar Moise a răspuns: – Nu este bine să facem astfel, căci pentru egipteni este o urâciune să aducem jertfe DOMNULUI, Dumnezeul nostru. Dacă aducem înaintea ochilor egiptenilor jertfe care pentru ei sunt o urâciune, nu ne vor omorî ei cu pietre? 2Mo 8,29 Moise i‑a răspuns: – Iată, ies de la tine și mă voi ruga DOMNULUI ca mâine să îndepărteze roiurile de muște de la Faraon, de la slujitorii săi și de la poporul său. Numai să înceteze Faraon să ne înșele și să nu lase poporul să plece ca să aducă jertfe DOMNULUI! 2Mo 8,30 Moise a ieșit de la Faraon și s‑a rugat DOMNULUI. 2Mo 8,31 DOMNUL a făcut așa cum I‑a cerut Moise: a îndepărtat roiurile de muște de la Faraon, de la slujitorii săi și din poporul său; n‑a rămas nici măcar una. 2Mo 9,1 A cincea urgie: molimă peste animale Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Du‑te la Faraon și spune‑i: «Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul evreilor: ‘Lasă‑Mi poporul să plece ca să‑Mi slujească. 2Mo 9,8 A șasea urgie: bubele DOMNUL le‑a zis din nou lui Moise și Aaron: „Umpleți‑vă mâinile cu cenușă din cuptor și Moise s‑o arunce spre cer, sub privirea lui Faraon. 2Mo 9,10 Ei au luat cenușă din cuptor și s‑au înfățișat înaintea lui Faraon. Moise a aruncat‑o spre cer și ea a cauzat bube cu puroi pe oameni și pe animale. 2Mo 9,11 Magicienii* n‑au putut să stea înaintea lui Moise din cauza bubelor, pentru că bubele erau și pe magicieni, ca pe toți egiptenii. 2Mo 9,12 Dar DOMNUL i‑a împietrit* inima lui Faraon, și acesta nu i‑a ascultat, așa cum DOMNUL îi spusese lui Moise. 2Mo 9,13 A șaptea urgie: grindina După aceea, DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Scoală‑te dis‑de‑dimineață, du‑te înaintea lui Faraon și spune‑i: «Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul evreilor: ‘Lasă‑Mi poporul să plece ca să‑Mi slujească, 2Mo 9,22 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Întinde‑ți mâna spre cer ca să cadă grindină peste toată țara Egiptului: peste oameni, peste animale și peste plantele câmpului din țara Egiptului.“ 2Mo 9,23 Când Moise și‑a întins toiagul spre cer, DOMNUL a trimis tunete și grindină, și a căzut foc pe pământ. DOMNUL a făcut să plouă cu grindină peste țara Egiptului: 2Mo 9,27 Faraon a trimis slujitorii să‑i cheme pe Moise și pe Aaron și le‑a zis: – De data aceasta am păcătuit. DOMNUL este drept; eu și poporul meu suntem răi. 2Mo 9,29 Moise i‑a răspuns: – Cum voi ieși din cetate, îmi voi ridica mâinile spre DOMNUL. Tunetele vor înceta și nu va mai cădea grindină, ca să recunoști că pământul este al DOMNULUI. 2Mo 9,33 Moise a ieșit de la Faraon și din cetate și și‑a ridicat mâinile spre DOMNUL. Atunci tunetele și grindina au încetat, iar ploaia nu s‑a mai revărsat pe pământ. 2Mo 9,35 Astfel inima lui Faraon s‑a împietrit* și nu i‑a lăsat pe fiii lui Israel să plece, după cum spusese DOMNUL prin Moise. 2Mo 10,1 A opta urgie: lăcustele Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Du‑te la Faraon, căci i‑am împietrit* inima atât lui, cât și slujitorilor săi, ca să fac aceste semne ale Mele în mijlocul lor, 2Mo 10,3 Moise și Aaron s‑au dus la Faraon și i‑au zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul evreilor: «Până când vei refuza să te smerești înaintea Mea? Lasă‑Mi poporul să plece ca să‑Mi slujească. 2Mo 10,8 Moise și Aaron au fost aduși înapoi la Faraon și el le‑a zis: – Duceți‑vă! Slujiți DOMNULUI, Dumnezeul vostru! Dar cine dintre voi va merge? 2Mo 10,9 Moise i‑a răspuns: – Vom merge cu tinerii și cu bătrânii noștri, cu fiii și fiicele noastre, cu turmele și cirezile noastre, pentru că avem de ținut o sărbătoare în cinstea DOMNULUI. 2Mo 10,12 După aceea, DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Întinde‑ți mâna peste țara Egiptului, ca să iasă lăcustele peste ea și să devoreze orice plantă din țara Egiptului, tot ce a mai rămas după grindină.“ 2Mo 10,13 Moise și‑a întins toiagul peste țara Egiptului, și DOMNUL a adus vântul de răsărit peste țară toată ziua aceea și toată noaptea. Când s‑a făcut dimineață, vântul de răsărit a adus lăcustele. 2Mo 10,16 Faraon i‑a chemat repede pe Moise și pe Aaron și le‑a zis: „Am păcătuit împotriva DOMNULUI, Dumnezeul vostru, și împotriva voastră. 2Mo 10,18 Moise a ieșit de la Faraon și s‑a rugat DOMNULUI. 2Mo 10,21 A noua urgie: întunericul Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Întinde‑ți mâna spre cer și va fi întuneric peste toată țara Egiptului, atât de întuneric, încât să‑l poți pipăi.“ 2Mo 10,22 Moise și‑a întins mâna spre cer și a fost întuneric beznă în toată țara Egiptului timp de trei zile. 2Mo 10,24 Faraon l‑a chemat pe Moise și i‑a zis: – Duceți‑vă! Slujiți DOMNULUI. Copiii voștri pot merge cu voi, însă turmele și cirezile voastre vor rămâne. 2Mo 10,25 Moise a răspuns: – Ne vei da tu în mâini jertfe și arderi‑de‑tot, pe care să le aducem DOMNULUI, Dumnezeul nostru? 2Mo 10,29 Moise i‑a răspuns: – Să fie precum ai zis. Nu‑ți voi mai vedea fața. 2Mo 11,1 Vestirea celei de‑a zecea urgii DOMNUL îi zisese lui Moise: „Voi mai aduce încă o urgie peste Faraon și peste Egipt. După aceasta, el vă va lăsa să plecați de aici. Când vă va lăsa să plecați de aici, de fapt el vă va alunga de tot. 2Mo 11,3 DOMNUL a făcut ca poporul să găsească bunăvoință înaintea* egiptenilor. Mai mult, Moise a devenit un om foarte însemnat în țara Egiptului, atât în ochii slujitorilor lui Faraon, cât și în ochii poporului. 2Mo 11,4 Moise a zis: – Așa vorbește DOMNUL: „La miezul nopții voi ieși în mijlocul Egiptului. 2Mo 11,8 Atunci toți acești slujitori ai tăi vor veni la mine și se vor pleca până la pământ înaintea mea, zicând: „Ieși, tu și tot poporul care te urmează!“ După aceea voi ieși. Și plin de mânie Moise a ieșit de la Faraon. 2Mo 11,9 DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Faraon nu vă va asculta, pentru ca minunile Mele să se înmulțească în țara Egiptului.“ 2Mo 11,10 Moise și Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon, dar DOMNUL a împietrit* inima lui Faraon și acesta nu i‑a lăsat pe fiii lui Israel să plece din țara sa.