1Ein Psalmlied zur Erinnerung. Von David.2Jahwe, straf mich nicht in deinem Zorn, / züchtige mich nicht in deinem Grimm!3Denn deine Pfeile bohrten sich in mich hinein, / deine Hand liegt schwer auf mir.4Mein ganzer Körper ist wund durch deinen Zorn, / und durch meine Sünde ist keins von meinen Gliedern heil.5Meine Schuld wächst mir über den Kopf. / Sie wiegt zu schwer, ich kann sie nicht tragen.6Meine Wunden stinken und eitern, / weil ich so unvernünftig war.7Gekrümmt und tief gebeugt / schlepp ich mich trauernd durch den Tag.8Brennender Schmerz quält meine Seite, / nichts ist mehr heil an mir.9Müde bin ich und ganz zerschlagen; / manchmal schreie ich, weil mein Herz so rast.10Du weißt, wonach ich verlange, Herr! / Du hast ja mein Stöhnen gehört.11Mein Herz pocht und meine Kraft ist fort, / auch meine Augen versagen den Dienst.12Vor meiner Plage scheuen Freunde und Gefährten zurück, / auch meine Verwandten halten sich fern.13Meine Feinde stellen mir tödliche Fallen, / suchen mein Unglück und verleumden mich. / Intrigen spinnen sie den ganzen Tag.14Doch ich stelle mich taub und höre nicht, / ich bleibe stumm und sage kein Wort.15Ich bin wie einer, der nichts hört / und keine Widerrede mehr hat.16Auf dich verlasse ich mich, Jahwe. / Du wirst antworten, Herr, mein Gott.17Denn ich sagte: Sie sollen sich nicht über mich freuen, / nicht triumphieren, wenn ich den Halt verlier.18Denn es fehlt nicht viel zu meinem Sturz, / mein Schmerz erinnert mich daran.19Doch ich bekenne meine Schuld, / ich bereue, was ich tat.20Meine Todfeinde sind stark. / So viele hassen mich ohne Grund.21Sie vergelten mir Gutes mit Bösem. / Weil ich Gutes suche, feinden sie mich an.22Verlass mich nicht, Jahwe! / Mein Gott, bleib mir nicht fern!23Herr, mein Retter, hilf mir schnell!
Noua Traducere Românească
Un psalm al lui David spre aducere-aminte.
1DOAMNE, nu mă mai mustra în mânia Ta și nu mă mai disciplina în furia Ta!2Căci săgețile Tale m‑au străpuns, mâna Ta a coborât asupra mea.3Din cauza mâniei Tale, nu mai este nimic sănătos în trupul meu, niciun os nu mai este întreg din cauza păcatului meu.4Căci nelegiuirile mele mă copleșesc, ca o povară grea; sunt prea grele pentru mine.5Rănile mele duhnesc, putrezesc, din cauza nebuniei mele.6Sunt încovoiat, peste măsură de gârbovit. Toată ziua umblu bocind.7Coapsele‑mi sunt pline de arsuri, nu mai este nimic sănătos în trupul meu!8Sunt atât de slăbit și de zdrobit! Mă tânguiesc din cauza suspinelor inimii mele.9Stăpâne, știi toate dorințele mele, iar suspinele mele nu‑ți sunt ascunse!10Mi se zbate inima, puterile mă părăsesc, nici chiar lumina ochilor mei nu o mai am!11Cei care mă iubesc, prietenii mei, nu stau aproape de rana mea, cei apropiați mie stau deoparte.12Cei ce caută să‑mi ia viața își întind cursele; cei ce‑mi doresc răul pun la cale sfârșitul meu și toată ziua urzesc numai înșelătorii.13Eu însă nu aud, întocmai ca un surd; ca un mut care nu‑și deschide gura!14Am ajuns ca omul care nu aude și a cărui gură nu mai are răspuns.15Totuși, nădăjduiesc în Tine, DOAMNE! Tu vei răspunde, Stăpâne, Dumnezeul meu!16Căci am zis: „Să nu se bucure din cauza mea, atunci când îmi alunecă piciorul, să nu se laude pe seama mea!“17Chiar acum sunt gata să mă împiedic, iar durerea mă însoțește întotdeauna.18Îmi mărturisesc nelegiuirea; păcatul meu mă frământă.19Dușmanii mei sunt mulți și plini de viață*, și cei ce mă urăsc fără motiv sunt fără număr.20Cei ce răsplătesc binele cu rău mi se opun, când eu urmăresc binele.21Nu mă părăsi, DOAMNE! Dumnezeul meu, nu Te îndepărta de mine!22Vino degrabă în ajutorul meu, Stăpâne, Mântuirea mea!
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.