1„In dieser Zeit wird es mit der Himmelsherrschaft wie mit zehn Brautjungfern sein, die ihre Fackeln* nahmen und dem Bräutigam entgegengingen.2Fünf von ihnen handelten klug und fünf waren gedankenlos.3Die Gedankenlosen nahmen zwar ihre Fackeln mit, aber keinen Ölvorrat.4Die Klugen dagegen hatten neben ihren Fackeln auch Ölgefäße mit.5Als nun der Bräutigam lange nicht kam, wurden sie alle müde und schliefen ein.6Um Mitternacht ertönte plötzlich der Ruf: 'Der Bräutigam kommt! Geht ihm entgegen!'7Da standen die Brautjungfern auf und richteten ihre Fackeln her.8Die Gedankenlosen sagten zu den Klugen: 'Gebt uns etwas von eurem Öl; unsere Fackeln gehen aus!'9Doch diese entgegneten: 'Das geht nicht! Unser Öl reicht unmöglich für alle. Geht doch zu einem Kaufmann und holt euch welches!'10Während sie noch unterwegs waren, um Öl zu kaufen, kam der Bräutigam. Die fünf, die bereit waren, gingen mit in den Hochzeitssaal. Dann wurde die Tür verschlossen.11Schließlich kamen die anderen Brautjungfern und riefen: 'Herr, Herr, mach uns auf!'12Doch der Bräutigam wies sie ab: 'Euch muss ich sagen, ich kenne euch nicht.'“13– „Seid also wachsam!“, sagte Jesus, „denn ihr kennt weder den Tag noch die Stunde.“
Zuverlässig sein!
14„Es ist wie bei einem Mann, der vorhatte, ins Ausland zu reisen. Er rief seine Diener zusammen und vertraute ihnen sein Vermögen an,15so wie es ihren Fähigkeiten entsprach. Einem gab er fünf Talente,* einem anderen zwei und noch einem anderen eins. Dann reiste er ab.16Der Diener mit den fünf Talenten begann sofort, damit zu handeln, und konnte das Geld verdoppeln.17Der mit den zwei Talenten machte es ebenso und verdoppelte die Summe.18Der dritte aber ging damit weg, grub ein Loch in die Erde und versteckte das Geld seines Herrn.19Nach langer Zeit kehrte der Herr zurück und wollte mit ihnen abrechnen.20Zuerst kam der, dem die fünf Talente anvertraut worden waren. Er brachte die anderen fünf Talente mit und sagte: 'Herr, fünf Talente hast du mir gegeben. Hier sind weitere fünf, die ich dazugewonnen habe.'21Hervorragend!', sagte sein Herr. 'Du bist ein guter und treuer Mann! Du hast das Wenige zuverlässig verwaltet, ich will dir viel anvertrauen. Komm herein zu meinem Freudenfest!'22Dann kam der, dem die zwei Talente anvertraut worden waren. Er brachte die anderen zwei Talente mit und sagte: 'Herr, zwei Talente hast du mir gegeben. Hier sind weitere zwei, die ich dazugewonnen habe.'23Hervorragend!', sagte sein Herr. 'Du bist ein guter und treuer Mann! Du hast das Wenige zuverlässig verwaltet, ich will dir viel anvertrauen. Komm herein zu meinem Freudenfest!'24Schließlich kam der, dem das eine Talent anvertraut worden war. 'Herr', sagte er, 'ich wusste, dass du ein strenger Mann bist. Du forderst Gewinn, wo du nichts angelegt hast, und erntest, wo du nicht gesät hast.25Da hatte ich Angst und vergrub dein Talent in der Erde. Hier hast du das Deine zurück.'26Du böser und fauler Mensch!', sagte sein Herr darauf. 'Du wusstest also, dass ich Gewinn fordere, wo ich nichts angelegt, und ernte, wo ich nichts gesät habe.27Warum hast du mein Geld dann nicht auf eine Bank gebracht? Dann hätte ich es wenigstens mit Zinsen zurückbekommen.'28Nehmt ihm das Talent weg, und gebt es dem, der die fünf Talente erworben hat!29Denn jedem, der einen Gewinn vorweisen kann, wird noch mehr gegeben werden, und er wird Überfluss haben. Aber von dem, der nichts gebracht hat, wird selbst das, was er hatte, weggenommen.30Doch diesen nichtsnutzigen Sklaven werft in die Finsternis hinaus. Da fängt dann das große Weinen und Zähneknirschen an.'“
Das Gericht über die Völker
31„Wenn der Menschensohn in seiner Herrlichkeit mit allen Engeln gekommen ist, dann wird er sich auf seinen Thron der Herrlichkeit setzen.32Alle Völker der Erde werden vor ihm zusammengebracht, und er wird sie in zwei Gruppen teilen, so wie ein Hirt die Schafe von den Ziegen trennt.*33Rechts werden die Schafe und links die Ziegen stehen.34Dann wird der König zu denen auf seiner rechten Seite sagen: 'Kommt her! Euch hat mein Vater gesegnet. Nehmt das Reich in Besitz, das schon seit Gründung der Welt auf euch wartet!35Denn als ich Hunger hatte, habt ihr mir zu essen gegeben; als ich Durst hatte, gabt ihr mir zu trinken; als ich fremd war, habt ihr mich aufgenommen;36als ich nackt war, habt ihr mir Kleidung gegeben; als ich krank war, habt ihr mich besucht, und als ich im Gefängnis war, kamt ihr zu mir.'37Herr', werden dann die Gerechten fragen, 'wann haben wir dich denn hungrig gesehen und dir zu essen gegeben oder durstig und dir zu trinken gegeben?38Wann haben wir dich als Fremden bei uns gesehen und aufgenommen? Wann hattest du nichts anzuziehen, und wir haben dir Kleidung gegeben?39Wann haben wir dich krank gesehen oder im Gefängnis und haben dich besucht?'40Darauf wird der König erwidern: 'Ich versichere euch: Was ihr für eines meiner gering geachteten Geschwister getan habt, das habt ihr für mich getan.'41Dann wird er zu denen auf der linken Seite sagen: 'Geht mir aus den Augen, ihr Verfluchten! Geht in das ewige Feuer, das für den Teufel und seine Engel vorbereitet ist!42Denn als ich Hunger hatte, habt ihr mir nichts zu essen gegeben, als ich Durst hatte, gabt ihr mir nichts zu trinken,43als ich fremd war, habt ihr mich nicht aufgenommen, als ich nackt war, habt ihr mir nichts zum Anziehen gegeben, als ich krank und im Gefängnis war, habt ihr mich nicht besucht.'44Dann werden auch sie fragen: 'Herr, wann haben wir dich denn hungrig gesehen oder durstig oder als Fremden oder nackt oder krank oder im Gefängnis und haben dir nicht geholfen?'45Darauf wird er ihnen erwidern: 'Ich versichere euch: Was ihr für eines meiner gering geachteten Geschwister zu tun versäumt habt, das habt ihr auch an mir versäumt.'46So werden diese an den Ort der ewigen Strafe gehen, die Gerechten aber in das ewige Leben.“
Noua Traducere Românească
Pilda celor zece fecioare
1Atunci, Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și‑au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.2Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte.3Cele nesăbuite nu au luat cu ele și ulei atunci când și‑au luat candelele,4dar cele înțelepte, alături de candele, au luat cu ele și ulei în vase.5Mirele întârzia, astfel că ele au ațipit toate și au adormit.6La miezul nopții a răsunat un strigăt: „Iată mirele! Ieșiți‑i în întâmpinare!“7Atunci toate fecioarele acelea s‑au sculat și și‑au pregătit candelele.8Cele nesăbuite le‑au zis celor înțelepte: „Dați‑ne și nouă din uleiul vostru, pentru că ni se sting candelele!“9Dar cele înțelepte au răspuns, zicând: „Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă! Duceți‑vă, mai degrabă, la cei ce vând ulei și cumpărați‑vă!“10În timp ce se duceau să cumpere ulei, a venit mirele. Cele ce erau pregătite au intrat la nuntă împreună cu el, iar ușa a fost închisă.11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: „Doamne, Doamne, deschide‑ne!“12Dar el, răspunzând, a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc.“13Prin urmare, vegheați! Căci nu știți nici ziua, nici ora când vine Fiul Omului.
Pilda talanților
14Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într‑o călătorie, și‑a chemat sclavii și le‑a încredințat averile lui.15Unuia i‑a dat cinci talanți*, altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat,16cel ce primise cinci talanți s‑a dus și a făcut negustorie cu ei și a câștigat alți cinci.17Tot așa, cel ce primise doi a câștigat și el alți doi.18Dar cel ce primise unul s‑a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo argintul stăpânului său.19După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit și a început să‑și încheie socotelile cu ei.20Cel ce primise cinci talanți s‑a apropiat și a adus încă cinci talanți, zicând: „Stăpâne, mi‑ai încredințat cinci talanți. Iată, am mai câștigat încă cinci!“21Stăpânul lui i‑a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!“22S‑a apropiat apoi și cel ce primise doi talanți și a zis: „Stăpâne, mi‑ai încredințat doi talanți. Iată, am mai câștigat doi!“23Stăpânul lui i‑a zis: „Bine, sclav bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune responsabil peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!“24S‑a apropiat și cel ce primise un talant și a zis: „Stăpâne, am știut că ești un om aspru, care seceri de unde n‑ai semănat și aduni de unde n‑ai împrăștiat,25așa că mi‑a fost teamă și m‑am dus să‑ți ascund talantul în pământ. Iată aici talantul tău!“26Stăpânul lui, răspunzând, i‑a zis: „Sclav rău și leneș! Ai știut că secer de unde n‑am semănat și că adun de unde n‑am împrăștiat?27Atunci trebuia ca tu să‑mi fi pus arginții la zarafi, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu.28Așadar, luați‑i talantul și dați‑i‑l celui ce are zece talanți.29Căci celui ce are, i se va da mai mult și va avea din belșug, însă de la cel ce n‑are, se va lua chiar și ce are.30Iar pe sclavul acela nefolositor, alungați‑l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților!“
Judecata finală
31Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toți îngerii, atunci El Se va așeza pe tronul slavei Sale32și toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții, așa cum păstorul desparte oile de capre*33și va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga.34Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu! Moșteniți Împărăția care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii!35Căci Mi‑a fost foame și Mi‑ați dat să mănânc, Mi‑a fost sete și Mi‑ați dat să beau, am fost străin și M‑ați primit între voi,36am fost gol și M‑ați îmbrăcat, am fost bolnav și M‑ați vizitat*, am fost în închisoare și ați venit la Mine.“37Atunci cei drepți Îi vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te‑am văzut noi flămând și Ți‑am dat să mănânci, sau însetat și Ți‑am dat să bei?38Când Te‑am văzut noi străin și Te‑am primit între noi, sau gol și Te‑am îmbrăcat?39Și când Te‑am văzut noi bolnav sau în închisoare și am venit la Tine?!“40Iar Împăratul, răspunzând, le va zice: „Adevărat vă spun că, întrucât ați făcut așa unuia dintre acești frați ai Mei cei mai neînsemnați, Mie Mi‑ați făcut!“41Apoi le va zice celor din stânga: „Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit pentru diavolul și pentru îngerii lui!42Căci Mi‑a fost foame și nu Mi‑ați dat să mănânc, Mi‑a fost sete și nu Mi‑ați dat să beau,43am fost străin și nu M‑ați primit între voi, am fost gol și nu M‑ați îmbrăcat, am fost bolnav și în închisoare și nu m‑ați vizitat!“44Atunci și ei vor răspunde, zicând: „Doamne, când Te‑am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în închisoare și nu Ți‑am slujit?!“45Atunci El le va răspunde, zicând: „Adevărat vă spun că, întrucât n‑ați făcut așa unuia dintre cei mai neînsemnați dintre aceștia, Mie nu Mi‑ați făcut!“46Și aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți vor merge în viața veșnică.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.