Jeremia 41 | Neue evangelistische Übersetzung Noua Traducere Românească

Jeremia 41 | Neue evangelistische Übersetzung

Die Ermordung Gedaljas

1 Im Oktober desselben Jahres kam Jischmaël Ben-Netanja, der Enkel Elischamas, in Begleitung von zehn anderen Männern zu Gedalja nach Mizpa. Jischmaël gehörte zur königlichen Familie und war einer von den Oberen des Königs gewesen. Als sie zusammen beim Gastmahl saßen, 2 fielen Jischmaël und seine zehn Männer plötzlich mit gezogenen Schwertern über Gedalja Ben-Ahikam her. Sie töteten den Enkel Schafans, den doch der König von Babylon als Statthalter für das Land eingesetzt hatte. 3 Jischmaël ließ auch alle Judäer, die sich bei Gedalja in Mizpa aufhielten, niedermachen und ebenso die chaldäischen Soldaten, die er dort fand. 4 Am nächsten Tag, als noch niemand von der Ermordung Gedaljas erfahren hatte, 5 näherten sich 80 Männer aus Sichem, Schilo und Samaria. Sie hatten ihre Bärte abgeschnitten, ihre Gewänder eingerissen und ihre Haut blutig geritzt und wollten nach Jerusalem, um Weihrauch und Speisopfer in das Haus Jahwes zu bringen. 6 Jischmaël Ben-Netanja ging ihnen von Mizpa aus weinend entgegen und lud sie ein: „Kommt zu Gedalja Ben-Ahikam!“ 7 Als sie aber in der Stadt waren, stachen er und seine Männer sie nieder und warfen ihre Leichen in eine Zisterne. 8 Nur zehn von ihnen ließ Jischmaël am Leben, denn sie hatten ihn angefleht: „Töte uns nicht! Wir geben dir alle unsere Vorräte an Weizen, Gerste, Öl und Honig, die wir auf dem Feld draußen versteckt haben.“ 9 Die Zisterne, in die Jischmaël die Leichen der von ihm getöteten Männer geworfen hatte, war jene große Zisterne, die König Asa wegen der Bedrohung durch König Bascha von Israel hatte aushauen lassen. Jetzt füllte Jischmaël Ben-Netanja sie mit den Erschlagenen. 10 Dann führte er den ganzen Rest des Volkes, der sich in Mizpa befand, gefangen weg, auch die Königstöchter, die Nebusaradan, der Befehlshaber der Leibwache, seinerzeit in die Obhut Gedaljas gegeben hatte. Jischmaël wollte mit ihnen ammonitisches Gebiet erreichen. 11 Als Johanan Ben-Kareach und die anderen Offiziere von den Verbrechen Jischmaëls erfuhren, 12 riefen sie ihre Truppen zusammen und verfolgten ihn. Am großen Teich von Gibeon holten sie ihn ein. 13 Als das Volk, das bei Jischmaël war, Johanan und die anderen Offiziere sah, freuten sie sich. 14 Und alle, die Jischmaël von Mizpa verschleppt hatte, liefen zu Johanan über. 15 Jischmaël Ben-Netanja selbst konnte allerdings mit acht Männern entkommen und floh zu den Ammonitern.

Der Fluchtplan

16 Johanan Ben-Kareach und die Offiziere bei ihm übernahmen nun die Verantwortung für den Rest des Volkes, den sie Jischmaël Ben-Netanja bei Gibeon abgejagt hatten, nachdem dieser Gedalja erschlagen und das Volk von Mizpa entführt hatte. Es waren Männer, Frauen und Kinder, auch einige Soldaten und Hofbeamte. 17 Sie zogen mit ihnen fort und machten erst vor Bethlehem bei der Herberge Kimhams Halt, um von dort aus weiter nach Ägypten zu fliehen, 18 aus Angst vor den Chaldäern. Denn Jischmaël Ben-Netanja hatte den vom babylonischen König eingesetzten Statthalter Gedalja Ben-Ahikam erschlagen.
Noua Traducere Românească

Atrocitățile lui Ismael și fuga poporului în Egipt

1 În luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, care era de sămânță regală și fusese un conducător al regelui, a venit împreună cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Mițpa. În timp ce mâncau împreună acolo, la Mițpa, 2 Ismael, fiul lui Netania, s‑a ridicat împreună cu cei zece oameni care erau cu el și l‑au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan. Astfel, el l‑a omorât pe cel pe care împăratul Babilonului l‑a pus conducător peste țară. 3 Ismael i‑a ucis pe toți iudeii care erau cu Ghedalia la Mițpa, precum și pe toți războinicii caldeeni care se aflau acolo. 4 A doua zi, după asasinarea lui Ghedalia, pe când nimeni nu știa nimic, 5 optzeci de bărbați cu barba rasă, cu hainele rupte și cu tăieturi în piele, au venit din Șehem, din Șilo și din Samaria ca să aducă daruri de mâncare și tămâie la Casa DOMNULUI. 6 Ismael, fiul lui Netania, a ieșit din Mițpa înaintea lor și mergea plângând. Când i‑a întâlnit le‑a zis: – Veniți la Ghedalia, fiul lui Ahikam! 7 Când au ajuns ei în mijlocul cetății, Ismael, fiul lui Netania, și bărbații care erau cu el i‑au ucis și i‑au aruncat într‑un puț. 8 Dar zece dintre ei i‑au zis lui Ismael: – Nu ne omorî căci mai avem grâu, orz, ulei și miere ascunse în câmpie. Atunci el i‑a lăsat în viață și nu i‑a ucis împreună cu frații lor. 9 Puțul în care a aruncat Ismael toate cadavrele celor care fuseseră cu Ghedalia și pe care îi ucisese, era puțul cel mare pe care l‑a făcut regele Asa ca apărare împotriva lui Bașa, regele lui Israel. Puțul acesta l‑a umplut Ismael, fiul lui Netania, cu cei uciși. 10 Ismael i‑a luat captivi pe toți cei din popor care mai rămăseseră la Mițpa: pe fiicele regelui și pe toți aceia din popor care mai rămăseseră la Mițpa și pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, îi încredințase lui Ghedalia, fiul lui Ahikam. Ismael, fiul lui Netania, i‑a luat captivi și a plecat să treacă la fiii lui Amon. 11 Când Iohanan, fiul lui Careah, și toți conducătorii oștirilor care erau cu el, au auzit despre tot răul pe care‑l făcuse Ismael, fiul lui Netania, 12 i‑au luat pe toți oamenii care erau cu ei și au mers să lupte împotriva lui Ismael, fiul lui Netania. Ei l‑au ajuns lângă apele cele mari ale Ghivonului. 13 Întreg poporul care era cu Ismael s‑a bucurat când l‑a văzut pe Iohanan, fiul lui Careah, și pe toți conducătorii oștirilor care erau cu el. 14 Tot poporul, pe care‑l luase captiv Ismael din Mițpa, s‑a întors și s‑a dus la Iohanan, fiul lui Careah. 15 Dar Ismael, fiul lui Netania, împreună cu opt din oamenii lui, au scăpat de Iohanan și au fugit la fiii lui Amon. 16 Iohanan, fiul lui Careah, și toți conducătorii oștirilor care erau cu el, au luat toată rămășița poporului din Mițpa, pe care o eliberaseră din mâinile lui Ismael, fiul lui Netania, după ce acesta îl ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahikam: războinicii, femeile, copiii și demnitarii pe care‑i adusese din Ghivon. 17 După ce au mers o vreme, s‑au oprit la Gherut-Chimham*, lângă Betleem; apoi au plecat în Egipt, 18 departe de caldeeni, pentru că se temeau de ei, deoarece Ismael, fiul lui Netania, îl ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, pe care împăratul Babilonului îl pusese conducător peste țară.