1Ein Jahr verging, bis Saul ‹nach seiner Salbung öffentlich als› König ‹eingesetzt› wurde. Und nachdem er zwei Jahre König war,2wählte er sich 3000 Israeliten* aus. 2000 sollten unter seinem Befehl in Michmas* und auf den Höhen von Bet-El stehen und 1000 bei Jonatan in Gibea in Benjamin. Den Rest des Volkes entließ er wieder nach Hause.3‹Jahre später› eroberte Jonatan die Philister-Garnison in Geba* und erschlug die Besatzung. Als das bei den Philistern bekannt wurde, ließ Saul im ganzen Land die Signalhörner blasen, denn er wollte, dass die Hebräer es hörten.4Überall in Israel wurde ausgerufen: „Saul hat die Wachposten der Philister geschlagen! Dadurch hat sich Israel bei den Philistern verhasst gemacht.“ So wurde das Volk nach Gilgal zusammengerufen, um unter Sauls Führung zu kämpfen.5Auch die Philister sammelten sich zum Kampf gegen Israel: 3000* Streitwagen und 6000 Reiter, dazu Fußkämpfer wie Sand am Meer. Ihr Lager schlugen sie bei Michmas, östlich von Bet-Awen* auf.6Als die Israeliten sahen, dass sie durch diese Menge in Not kommen würden, versteckten sie sich in Höhlen und in Dornengestrüpp, in Felsen, Grabkammern und Zisternen.7Einige Hebräer flohen sogar über den Jordan ins Gebiet von Gad* und Gilead. Saul war immer noch in Gilgal. Und das ganze Volk, das bei ihm war, zitterte vor Angst.8Er wartete sieben Tage bis zu der von Samuel bestimmten Zeit. Als Samuel nicht nach Gilgal kam, fingen die Leute an wegzulaufen.9Da sagte Saul: „Bringt mir die Tiere für das Brand- und die Freudenopfer her!“ Dann opferte er das Brandopfer selbst.10Als er gerade damit fertig war, kam Samuel. Saul ging ihm zum Segensgruß entgegen.11„Was hast du da getan?“, fragte Samuel. „Ich sah, dass das Volk mir davonlief“, erwiderte Saul, „und du kamst nicht zur vereinbarten Zeit, und die Philister standen schon in Michmas.12Da dachte ich: Nun werden sie nach Gilgal herunterkommen, und ich habe Jahwe noch nicht angefleht. Da habe ich es gewagt und das Brandopfer selbst dargebracht.“13„Das war eine große Torheit!“, sagte Samuel. „Du hast das Gebot Jahwes, deines Gottes, nicht beachtet. Denn gerade jetzt hätte er dein Königtum über Israel dauerhaft bestätigt.14Aber nun wird es keinen Bestand haben. Jahwe hat sich einen Mann gesucht, der ihm gefällt, und ihn zum Führer über sein Volk bestimmt. Denn du hast dich nicht an das gehalten, was Jahwe dir befohlen hat.“
Israel ohne Waffen
15Samuel verließ Gilgal und ging seines Weges. Der Rest des Volkes zog mit Saul der feindlichen Armee entgegen bis* hinauf nach Gibea in Benjamin. Als Saul seine Leute musterte, waren es noch etwa 600 Mann.16Saul und sein Sohn Jonatan schlugen ihr Lager bei Geba in Benjamin auf. Die Philister standen bei Michmas.17Jetzt brachen aus dem Lager der Philister drei Abteilungen auf, die das Land verwüsten sollten. Eine Truppenabteilung zog in Richtung Ofra,* im Gebiet von Schual.18Die zweite zog in Richtung Bet-Horon* und die dritte in Richtung des Höhenzuges, von dem aus das Hyänental und die Wüste zu sehen sind.19Damals gab es in ganz Israel keinen Schmied, denn die Philister wollten verhindern, dass die Hebräer sich Schwerter oder Speere machten.20Deshalb musste jeder Israelit zu den Philistern gehen, wenn er seine Pflugschar, einen Spaten, ein Beil oder eine Sichel schärfen lassen wollte.21Bei Pflugschar und Spaten kostete das zwei Drittel von einem Schekel Silber, bei einem Dreizink, einem Beil und dem Ochsenstachel* ein Drittel.22So kam es, dass am Tag des Kampfes keiner von den Männern Israels, die Saul und Jonatan folgten, ein Schwert oder einen Speer hatte. Nur Saul und sein Sohn besaßen welche.23Ein Posten der Philister sollte den Pass bei Michmas sichern.
Noua Traducere Românească
Saul nesocotește Legea și este lepădat
1Saul era în vârstă de treizeci de ani când a ajuns rege și a domnit timp de patruzeci și doi de ani peste Israel.2Saul și‑a ales trei mii de bărbați din Israel: două mii erau cu el în Micmaș și pe muntele Betelului, iar o mie erau cu Ionatan în Ghiva lui Beniamin. Pe ceilalți din popor i‑a trimis acasă, pe fiecare la cortul lui.3Ionatan a învins garnizoana filistenilor care se afla la Gheva, iar filistenii au aflat lucrul acesta. Atunci Saul a pus să se sufle din trâmbiță* în toată țara, zicând: „Să audă evreii!“4Și s‑a auzit în tot Israelul că Saul a învins garnizoana filistenilor și că Israel a ajuns de nesuferit pentru filisteni. Poporul a fost chemat să i se alăture lui Saul la Ghilgal.5Filistenii s‑au adunat ca să lupte cu Israel. Erau treizeci de mii de care și șase mii de călăreți, un popor atât de numeros cât nisipul de pe malul mării. S‑au suit și și‑au așezat tabăra la Micmaș, la răsărit de Bet‑Aven.6Când bărbații lui Israel s‑au văzut la strâmtorare (căci poporul lor era în impas) s‑au ascuns în peșteri, în tufișuri, printre stânci, în cripte și în puțuri*.7Unii dintre evrei chiar au trecut Iordanul înspre regiunile Gad și Ghilad. Saul se afla încă la Ghilgal și tot poporul de lângă el tremura.8El a așteptat șapte zile, timpul hotărât de către Samuel. Dar pentru că Samuel nu venea la Ghilgal, poporul se împrăștia de lângă Saul.9Atunci Saul a zis: „Aduceți la mine arderea‑de‑tot și jertfele de pace*.“ Și a jertfit arderea‑de‑tot.10Tocmai în momentul în care termina de adus arderea‑de‑tot, a sosit și Samuel. Saul i‑a ieșit în întâmpinare ca să‑l salute.11Samuel a zis: – Ce‑ai făcut? Saul a răspuns: – Când am văzut că poporul se împrăștie de lângă mine, că tu nu vii la timpul hotărât și că filistenii sunt adunați la Micmaș,12mi‑am zis: „Filistenii vor înainta împotriva mea la Ghilgal, iar eu încă nu am căutat fața DOMNULUI.“ De aceea am îndrăznit să jertfesc eu arderea‑de‑tot.13Samuel i‑a zis lui Saul: – Ai lucrat ca un nebun și nu ai păzit porunca pe care ți‑o dăduse DOMNUL, Dumnezeul tău. Dacă ai fi ascultat, DOMNUL ți‑ar fi întărit pentru totdeauna domnia peste Israel.14Acum însă domnia ta nu va mai dăinui. DOMNUL Și‑a găsit un om după inima Lui și l‑a rânduit să fie conducătorul poporului Său. Și aceasta fiindcă nu ai păzit ce‑ți poruncise DOMNUL.15Samuel s‑a ridicat și s‑a suit din Ghilgal la Ghiva lui Beniamin. Saul a numărat oamenii care erau cu el și au ieșit în jur de șase sute de bărbați.
Lipsa armelor în Israel
16Saul și Ionatan, fiul său, și poporul care era cu ei au rămas la Ghiva, în Beniamin, în timp ce filistenii și‑au așezat tabăra la Micmaș.17Din tabăra filistenilor au ieșit trei cete de năvălitori ca să distrugă. O ceată a luat‑o pe drumul spre Ofra, în regiunea Șual,18o alta a luat‑o pe drumul spre Bet‑Horon, iar ultima – pe drumul spre hotarul care duce în valea Țeboim, spre pustie.19În toată țara lui Israel nu se găsea niciun fierar deoarece filistenii ziseseră: „Să nu cumva să‑și facă evreii săbii sau sulițe!“20Prin urmare, tot Israelul cobora la filisteni ca să‑și ascută fierul pentru plug, sapa, toporul și secera.21Prețul era de un pim* pentru ascuțirea fierului de plug și a sapei și de o treime dintr‑un șechel* pentru ascuțirea furcii, a toporului și a vârfului care se fixa pe țepușa pentru mânat boii.22De aceea, în ziua luptei, niciunul din oamenii care erau cu Saul și cu Ionatan nu avea o sabie sau o suliță în mână. Numai Saul și fiul său Ionatan aveau.
Fapta de vitejie a lui Ionatan
23O unitate filisteană a înaintat și s‑a așezat în trecătoare, la Micmaș.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.