Psalm 79 | Neue evangelistische Übersetzung Noua Traducere Românească

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
Psalm 79 | Neue evangelistische Übersetzung

Gebet in schwerer Not

1 Ein Psalm für* Asaf. Gott, Völker sind eingedrungen in deinen Besitz, / haben deinen heiligen Tempel geschändet / und Jerusalem zu einem Trümmerhaufen gemacht. 2 Die Leichen deiner Diener gaben sie den Vögeln zum Fraß, / das Fleisch deiner Getreuen warfen sie dem Raubwild hin. 3 Sie haben ihr Blut wie Wasser vergossen / im ganzen Umkreis von Jerusalem. / Niemand war da, der die Toten begrub. 4 Unseren Nachbarn wurden wir zum Hohn. / Alle, die rings um uns wohnen, lachen und spotten über uns. 5 Wie lange, Jahwe, willst du immerfort zürnen, / brennt wie Feuer deine Eifersucht? 6 Lass deinen Zorn an den Völkern aus, / die sich weigern, dich anzuerkennen, / an den Königreichen, / in denen dein Name nicht angerufen wird. 7 Denn sie haben Israel sich einverleibt / und seine Wohnstatt verwüstet. 8 Rechne uns nicht die Schuld der Vorfahren an, / komm uns schnell mit Erbarmen entgegen, / denn wir sind sehr schwach! 9 Hilf uns, Gott, unser Retter! / Die Ehre deines Namens steht auf dem Spiel. / Rette uns und bedecke unsere Sünden, / weil es um deinen Namen geht! 10 Warum dürfen die Völker sagen: / „Wo ist denn ihr Gott?“ / Zeig den Völkern vor unseren Augen, / dass du das vergossene Blut deiner Diener rächst! 11 Lass vor dich kommen das Stöhnen des Gefangenen. / Lass mit deiner großen Macht die Todgeweihten leben! 12 Zahle unseren Nachbarn siebenfach zurück, / den Hohn, mit dem sie dich höhnten, Herr! 13 Wir sind doch dein Volk, die Herde, die du versorgst! / Für immer und ewig wollen wir dich preisen / und jeder neuen Generation überliefern dein Lob.
Noua Traducere Românească

Un psalm al lui Asaf.

1 Dumnezeule, au intrat neamurile pe proprietatea Ta, au întinat Templul Tău cel sfânt și au prefăcut Ierusalimul în ruine! 2 Au dat cadavrele robilor Tăi ca hrană păsărilor cerului, și carnea credincioșilor Tăi vietăților pământului. 3 Le‑au vărsat sângele așa cum se varsă apa împrejurul Ierusalimului și nu s‑a găsit nimeni care să‑i îngroape. 4 Am fost de disprețul vecinilor noștri, de batjocura și de râsul celor ce ne înconjoară. 5 Până când vei mai fi mânios, DOAMNE? Pentru totdeauna? Până când va mai arde gelozia Ta ca focul? 6 Varsă‑Ți mânia peste neamurile care nu Te cunosc și peste regatele care nu cheamă Numele Tău, 7 căci l‑au devorat pe Iacov și i‑au nimicit locuința. 8 Nu‑Ți aminti de nelegiuirile noastre dintâi*! Grăbește‑Te să ne ieși înainte cu mila Ta, căci suntem foarte nenorociți. 9 Ajută‑ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Scapă‑ne și fă ispășire pentru păcatele noastre datorită Numelui Tău! 10 De ce să zică neamurile: „Unde este Dumnezeul lor?“ Să se facă cunoscut printre neamuri, înaintea ochilor noștri, răzbunarea pentru sângele vărsat al robilor Tăi! 11 Fie să ajungă la Tine strigătul prizonierilor; prin tăria brațului Tău, scapă‑i pe cei condamnați la moarte! 12 Răsplătește‑le vecinilor noștri înșeptit în sânul lor insulta cu care Te‑au insultat, Stăpâne! 13 Atunci noi, poporul Tău, turma pășunii Tale, Îți vom mulțumi mereu, vom vesti laudele Tale din generație în generație!