1„Nun zu euch, ihr Priester, denn an euch ergeht diese Anordnung:2Wenn ihr meine Warnung nicht beherzigen und meinen Namen nicht ehren wollt, spricht Jahwe, der allmächtige Gott, werde ich einen Fluch auf euch werfen. Ich verfluche eure Segnungen, ja, ich verfluche sie, weil ihr es nicht zu Herzen nehmt.3Passt auf! Ich werde eure Nachkommen auslöschen. Die Exkremente eurer Festopfer werde ich euch ins Gesicht schleudern, und man wird euch draußen auf den Misthaufen werfen.“4„Dann werdet ihr erkennen: Ich, Jahwe, der allmächtige Gott, habe euch diese Anordnung zukommen lassen, damit mein Bund mit dem Stamm Levi fortbestehen kann.5Durch meinen Bund gab ich ihm Leben und Frieden, damit er mir ehrfürchtig diene. Damals fürchtete er mich und zitterte vor meinem Namen.6Meine Weisungen verkündigte er unverfälscht und gab zuverlässig Auskunft. Er war aufrichtig und lebte in Frieden mit mir. Viele brachte er zur Abkehr von Sünde.7Die Lippen des Priesters sollen Erkenntnis bewahren, und Weisung sucht man aus seinem Mund, denn er ist ein Bote Jahwes, des allmächtigen Gottes.8Ihr aber seid vom Weg abgewichen und habt mit falschen Weisungen viele zu Fall gebracht. Ihr habt meinen Bund mit Levi gebrochen. Darum sage ich, Jahwe, der allmächtige Gott:9Weil ihr meine Wege nicht achtet und den Menschen nach dem Mund redet, wenn ihr ihnen Weisungen gebt. Darum habe auch ich euch mit Verachtung gestraft und euch vor dem ganzen Volk verächtlich gemacht.“
„Warum brecht ihr mir die Treue?“
10Haben wir nicht alle den einen Vater? Erschuf uns nicht der gleiche Gott? Warum brechen wir uns gegenseitig die Treue und entweihen den Bund, den Gott mit unseren Vätern schloss?11Juda hat Gott die Treue gebrochen. In Jerusalem und ganz Israel ist Abscheuliches geschehen. Männer von Juda haben das von Jahwe geliebte Heiligtum entweiht, indem sie Frauen heirateten, die zu fremden Göttern gehören.12Wer so etwas tut, den wird Jahwe samt seiner Familie aus den Zelten Jakobs entfernen, selbst dann, wenn er Jahwe, dem allmächtigen Gott, ein Opfer bringt.13Noch ein Zweites muss ich euch vorwerfen: Ihr überflutet den Altar Jahwes mit euren Tränen, ihr weint und stöhnt, weil er eure Opfer nicht mehr beachtet und wohlgefällig annimmt.14Ihr fragt: „Warum?“ Weil Jahwe als Zeuge gegen dich auftritt. Du hast der Frau deiner Jugend die Treue gebrochen, obwohl du den Ehebund mit ihr geschlossen hattest.15Das tut keiner, in dem noch ein Rest von Verstand ist. So einer würde alles tun, um Nachkommen zu erhalten, die Gott gehören. Darum hüte dich vor Treulosigkeit und verstoße deine erste Frau nicht.16„Denn wer ‹seine Frau› aus Hass verstößt“*, hat Jahwe, der Gott Israels gesagt, „der macht sein Unrecht öffentlich bekannt.“* Ja, das sagt Jahwe, der Allmächtige. Darum nehmt euch sehr in Acht und brecht die Treue nicht!17Ihr belästigt Jahwe mit eurem Gerede, aber ihr sprecht: „Wieso belästigen wir ihn?“ – „Indem ihr behauptet: 'Jahwe gefällt es offenbar, wenn jemand Unrecht tut. Wo bleibt denn der Gott des Gerichts?'“
Noua Traducere Românească
1Iar acum, această poruncă este pentru voi, preoților!2Dacă nu veți asculta și dacă nu vă veți pune la inimă să dați slavă Numelui Meu, zice DOMNUL Oștirilor, voi trimite blestemul asupra voastră și voi blestema binecuvântările voastre. Deja le‑am și blestemat, pentru că nu v‑ați pus la inimă să Mă cinstiți!3Iată, o voi mustra pe sămânța voastră, vă voi împrăștia bălegarul pe față – bălegarul de la sărbătorile voastre – și veți fi duși împreună cu ele!4Veți ști atunci că Eu v‑am trimis această poruncă, pentru ca legământul Meu cu Levi să continue, zice DOMNUL Oștirilor.5Legământul Meu cu el a fost un legământ al vieții și al păcii. I l‑am dat ca să‑i fie teamă, iar el s‑a temut de Mine și s‑a înspăimântat de Numele Meu!6Legea adevărului a fost în gura lui și nicio nedreptate n‑a fost găsită pe buzele lui. El a umblat cu Mine în pace și în dreptate și i‑a întors pe mulți de la nelegiuire.7Căci buzele unui preot trebuie să păzească cunoștința și din gura lui se așteaptă învățătură, pentru că el este un mesager al DOMNULUI Oștirilor.8Dar voi v‑ați abătut de la cale, i‑ați făcut pe mulți să cadă prin Lege și ați distrus legământul lui Levi, zice DOMNUL Oștirilor.9De aceea și Eu v‑am făcut de dispreț și v‑am umilit înaintea întregului popor, tot așa cum și voi n‑ați păzit căile Mele și ați fost părtinitori în ce privește Legea!“
Necredincioșia lui Iuda
10N‑avem toți un singur Tată*? Nu ne‑a creat un singur Dumnezeu? Atunci de ce suntem necredincioși unul față de altul, pângărind legământul părinților noștri?11Iuda a fost necredincios, iar în Israel și în Ierusalim s‑a săvârșit o urâciune, căci Iuda a întinat Lăcașul DOMNULUI, pe care El îl iubește, și s‑a căsătorit cu fiica unui dumnezeu străin.12DOMNUL să‑l nimicească din corturile lui Iacov pe omul care a făcut lucrul acesta – pe cel treaz, pe cel ce răspunde* sau pe cel ce aduce un dar de mâncare DOMNULUI Oștirilor.13Un al doilea lucru pe care‑l faceți este acesta: acoperiți altarul DOMNULUI cu lacrimi, cu plânsete și cu gemete, pentru că El nu mai ține seama de darurile de mâncare și nu le mai primește cu plăcere din mâinile voastre.14Și vă întrebați: „De ce?“ Pentru că DOMNUL a fost martor între tine și soția tinereții tale, față de care ai fost necredincios, deși ea este consoarta ta, soția ta prin legământ.15Nu i‑a făcut El una? În trup și în duh sunt ai Lui.* De ce una? Pentru că El caută o sămânță dumnezeiască.* Deci păziți‑vă în duhul vostru și niciunul dintre voi să nu fie necredincios soției tinereții sale!16„Căci Eu urăsc divorțul, zice DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. Eu urăsc pe cel ce își acoperă haina cu violență*“, zice DOMNUL Oștirilor. Deci păziți‑vă în duhul vostru și nu fiți necredincioși!17L‑ați obosit pe DOMNUL prin cuvintele voastre. Și totuși întrebați: „Cum L‑am obosit?“ L‑ați obosit zicând: „Toți cei care fac răul sunt buni în ochii DOMNULUI și în ei Își găsește El plăcerea!“ Sau zicând: „Unde este Dumnezeul judecății?“
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.