1Als Adoni-Zedek, der König von Jerusalem, und seine Leute hörten, dass Josua Ai erobert und zerstört hatte, dass dessen König dasselbe Schicksal erlitten hatte wie der König von Jericho, und dass die Bewohner von Gibeon mit Israel Frieden geschlossen hatten und nun zu ihnen gehörten,2bekamen sie es mit der Angst zu tun. Gibeon war ja so groß wie eine Königsstadt, größer als Ai, und seine Männer waren als tapfere Krieger bekannt.3Da schickte Adoni-Zedek Boten zu den Nachbarkönigen Hoham von Hebron,* Piram von Jarmut,* Jafia von Lachisch* und Debir von Eglon* und ließ ihnen ausrichten:4„Die Leute von Gibeon haben mit Josua und den Israeliten Frieden geschlossen. Kommt und helft mir, sie zu bestrafen!“5Da vereinigten sich die fünf Amoriterkönige und zogen mit ihrer ganzen Heeresmacht vor Gibeon. Sie erklärten Gibeon den Krieg und begannen die Stadt zu belagern.6Da schickten die Männer von Gibeon Boten nach Gilgal ins Lager der Israeliten und baten Josua: „Lass deine Diener jetzt nicht im Stich! Komm schnell zur Hilfe und rette uns! Alle Amoriterkönige aus dem Bergland belagern unsere Stadt.“7Da rief Josua die kriegstüchtigen Männer von Israel zusammen und brach mit dem Heer von Gilgal auf.8Da sagte Jahwe zu Josua: „Fürchte dich nicht vor ihnen, denn ich habe sie alle in deine Hand gegeben. Niemand wird vor dir standhalten können.“9Als Josua die Amoriter nun plötzlich überfiel – die ganze Nacht hindurch waren sie von Gilgal aus marschiert –,10ließ Jahwe unter ihnen einen Schrecken vor Israel entstehen, und Josua konnte ihnen bei Gibeon eine schwere Niederlage beibringen. Er verfolgte sie bis zur Steige von Bet-Horon* und noch weiter bis nach Aseka* und Makkeda.*11Als sie vor Israel flohen, geschah es am Abhang von Bet-Horon, dass Jahwe große Steine vom Himmel auf sie herabfallen ließ, bis nach Aseka. Es kamen mehr durch die Hagelsteine um, als die Israeliten mit dem Schwert töteten.12Damals hatte Josua zu Jahwe gebetet – es war an dem Tag, als Jahwe ihnen die Amoriter auslieferte – und hatte vor den Israeliten gesagt:
„Hör auf, Sonne über Gibeon / und Mond im Tal von Ajalon!“*13Da verloren Sonne und Mond ihren Schein, bis das Volk sich an seinen Feinden gerächt hatte. So wird es auch im Buch der Heldenlieder* beschrieben. Die Sonne blieb mitten am Himmel unsichtbar und drängte nicht weiter zum Sonnenuntergang wie an einem normalen Tag.*14Weder vorher noch nachher hat es solch einen Tag gegeben, dass Jahwe auf das Gebet eines Menschen hin so etwas gewirkt hätte. Denn damals kämpfte Jahwe selbst für Israel.15Nach dem Sieg kehrte Josua mit dem ganzen Heer ins Lager nach Gilgal zurück.16Die fünf Amoriterkönige jedoch waren geflohen und hatten sich in einer Höhle bei Makkeda versteckt.17Das wurde Josua von den Gibeoniten gemeldet.18Er befahl ihnen: „Wälzt große Steine an den Eingang der Höhle und lasst sie gut bewachen.19Ihr anderen aber bleibt nicht stehen, sondern verfolgt eure Feinde, und macht auch noch die Nachhut nieder! Lasst sie nicht in ihre Städte entkommen, denn Jahwe, euer Gott, hat sie euch in die Hand gegeben!“20So brachten Josua und die Männer Israels den Amoritern eine vernichtende Niederlage bei. Nur wenige konnten entkommen und die festen Städte erreichen.21Dann kehrte das Heer wohlbehalten zu Josua ins Feldlager bei Makkeda zurück. Jetzt wagte niemand mehr, den Mund gegen die Israeliten aufzumachen.22Dann befahl Josua: „Öffnet den Höhleneingang und bringt die fünf Könige zu mir heraus!“23Man wälzte die Steine beiseite und brachte die Könige von Jerusalem, von Hebron, von Jarmut, von Lachisch und von Eglon heraus.24Als sie vor Josua standen, rief dieser alle Männer Israels herbei und sagte zu den Anführern des Heeres: „Kommt her und setzt euren Fuß auf den Nacken dieser Könige!“ Als sie das taten,25sagte Josua zu ihnen: „Ihr müsst euch vor niemand fürchten! Lasst euch nicht einschüchtern, seid mutig und entschlossen! So wird es Jahwe mit allen euren Feinden machen, gegen die ihr kämpft.“26Danach ließ Josua die Könige töten und ihre Leichen bis zum Abend an fünf Bäume hängen.27Als die Sonne unterging, ließ er sie abnehmen und in die Höhle werfen, in der sie sich versteckt hatten. Dann wälzten sie große Steine vor den Eingang. Sie liegen heute noch dort.
Die Eroberung von Süd-Kanaan
28Noch am selben Tag eroberte Josua die Stadt Makkeda und ließ alles Lebendige mit dem Schwert umbringen. Er vollstreckte an ihr und ihrem König den Bann wie bei dem König von Jericho.29Dann führte Josua das israelitische Heer von Makkeda nach Libna* und griff auch diese Stadt an.30Jahwe gab sie und ihren König in die Hand Israels. Alles Leben darin wurde mit dem Schwert getötet, und sein König fand das gleiche Ende wie der von Jericho.31Danach zog Josua mit dem Heer nach Lachisch und belagerte die Stadt.32Jahwe gab auch sie in die Hand Israels. Am zweiten Tag eroberten sie die Stadt und erschlugen alles Lebendige darin mit dem Schwert, wie sie es in Libna gemacht hatten.33Als dann König Horam von Geser* mit seinen Männern heraufzog, um Lachisch zu helfen, wurde er von Josua vernichtend geschlagen. Keiner entkam.34Von Lachisch führte Josua das Heer nach Eglon. Sie umzingelten die Stadt,35nahmen sie noch am selben Tag ein und vollstreckten wie in Lachisch an allem Lebendigen den Bann.36Von Eglon aus zogen sie nach Hebron hinauf und griffen es an.37Sie eroberten die Stadt und erschlugen die Bewohner samt ihrem König. Auch an den dazugehörenden Ortschaften vollstreckten sie den Bann und vernichteten alles Leben darin.38Dann wandte sich Josua von Hebron ab und griff mit dem Heer Israels Debir* an.39Er nahm die Stadt und die dazugehörigen Orte ein und ließ wie in Hebron den Bann an allem Lebendigen vollstrecken und wie in Libna auch den König töten.40So eroberte Josua das ganze Land, das Gebirge, den Negev im Süden, die Schefela und die östlichen Berghänge.* Keiner, der dort lebte, entging dem Gericht Gottes. An allem vollstreckte er den Bann, wie es Jahwe, Israels Gott, befohlen hatte.41Das eroberte Land reichte von Kadesch-Barnea* bis nach Gaza,* von der Landschaft Goschen* bis nach Gibeon.42Weil Jahwe, der Gott Israels, für sein Volk kämpfte, konnte Josua in einem einzigen Feldzug alle Könige dort besiegen und ihr Land erobern.43Dann kehrte Josua mit dem Heer Israels ins Lager nach Gilgal zurück.
Noua Traducere Românească
Campania din sudul Canaanului
1Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai și o dăduse spre nimicire*, că‑i făcuse cetății Ai și regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului și regelui său și că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel și erau în mijlocul lor.2Atunci ei s‑au temut foarte tare, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăți regale. Era mai mare chiar decât Ai, și toți bărbații ei erau viteji.3Adoni-Țedek, regele Ierusalimului, le‑a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachișului și lui Debir, regele Eglonului, zicând:4„Suiți‑vă la mine și ajutați‑mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua și cu fiii lui Israel.“5Cei cinci regi ai amoriților – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachișului și regele Eglonului – s‑au adunat și s‑au suit împreună cu toate oștirile lor. Ei și‑au așezat tabăra lângă Ghivon și au luptat împotriva lui.6Bărbații Ghivonului au trimis atunci să‑i spună lui Iosua, în tabăra de la Ghilgal: „Nu‑i părăsi pe robii tăi! Suie‑te repede la noi și izbăvește‑ne! Ajută‑ne, căci toți regii amoriți care locuiesc pe munte s‑au adunat împotriva noastră!“7Iosua s‑a suit din Ghilgal împreună cu tot poporul pregătit de război și cu toți vitejii.8DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci i‑am dat în mâna ta și niciunul nu‑ți va putea sta împotrivă!“9După ce s‑a suit toată noaptea din Ghilgal, Iosua a venit împotriva lor pe neașteptate.10DOMNUL i‑a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i‑a provocat o mare înfrângere la Ghivon. El i‑a urmărit pe drumul care urcă la Bet‑Horon, nimicindu‑i pe drum până la Azeka și până la Makkeda.11În timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe povârnișul de la Bet‑Horon spre Azeka, DOMNUL a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină și ei au murit. Cei care au fost nimiciți de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei uciși cu sabia de către fiii lui Israel.12În ziua în care DOMNUL i‑a dat pe amoriți în mâna fiilor lui Israel, Iosua I‑a vorbit DOMNULUI și a zis în văzul lui Israel: „Soare, rămâi nemișcat deasupra Ghivonului și lună, rămâi peste valea Aialon.“13Soarele a rămas nemișcat, iar luna s‑a oprit până când poporul s‑a răzbunat pe dușmanii lui. Nu este scris lucrul acesta și în „Cartea lui Iașar“*? Soarele a rămas nemișcat în mijlocul cerului și nu s‑a grăbit să apună aproape o zi întreagă.14N‑a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care DOMNUL să fi ascultat de glasul unui om. Căci DOMNUL lupta pentru Israel.15Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors în tabăra de la Ghilgal.
Uciderea celor cinci regi amoriți
16Cei cinci regi însă fugiseră și se ascunseseră într‑o peșteră la Makkeda.17Când i s‑a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiți ascunși într‑o peșteră la Makkeda,18acesta a zis: „Rostogoliți niște pietre mari la gura peșterii și puneți acolo niște oameni ca să‑i păzească!19Voi însă nu vă opriți, ci continuați să‑i urmăriți pe dușmanii voștri și să‑i loviți din urmă până îi veți nimici! Nu‑i lăsați să intre în cetățile lor, căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, a hotărât să‑i dea în mâna voastră.“20După ce Iosua și fiii lui Israel le‑au provocat o foarte mare înfrângere, până când aceștia au fost nimiciți (supraviețuitorii care au scăpat dintre ei au intrat în cetățile fortificate),21tot poporul s‑a întors în pace la Iosua în tabără, în Makkeda. Nimeni n‑a rostit vreun cuvânt* împotriva fiilor lui Israel.22Iosua a zis atunci: „Deschideți intrarea peșterii și aduceți‑i afară la mine pe cei cinci regi din peșteră!“23Ei au făcut întocmai: i‑au adus afară la el pe cei cinci regi din peșteră, și anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachișului și pe regele Eglonului.24După ce au fost aduși acești regi înaintea lui Iosua, acesta i‑a chemat pe toți bărbații lui Israel și le‑a zis conducătorilor oamenilor de război, care merseseră cu el: „Apropiați‑vă și puneți‑vă picioarele pe gâturile acestor regi!“ Ei s‑au apropiat și și‑au pus picioarele pe gâturile lor.25Iosua le‑a zis: „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați! Fiți tari și curajoși, fiindcă astfel va face DOMNUL tuturor dușmanilor voștri împotriva cărora veți lupta.“26Apoi Iosua i‑a lovit și i‑a omorât, după care i‑a spânzurat* de cinci copaci și i‑a lăsat atârnați acolo până seara.27La apusul soarelui Iosua a poruncit să fie coborâți din copaci și să fie aruncați în peștera în care se ascunseseră. La gura peșterii au pus niște pietre mari care au rămas acolo până în ziua aceasta.28În acea zi, Iosua a cucerit Makkeda și a trecut‑o prin ascuțișul sabiei, pe ea și pe regele ei. A dat spre nimicire orice om care se afla în ea, nelăsând niciun supraviețuitor. I‑a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.29Apoi, din Makkeda, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Libna și au început lupta împotriva Libnei.30DOMNUL a dat‑o și pe ea în mâna lui Israel, împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea și pe oamenii care erau în ea prin ascuțișul sabiei, nelăsând niciun supraviețuitor și i‑a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.31Din Libna, Iosua împreună cu tot Israelul au pornit spre Lachiș. Ei și‑au așezat tabăra în apropierea lui și au început lupta împotriva lui.32DOMNUL a dat Lachișul în mâna lui Israel. El l‑a capturat în cea de‑a doua zi, trecând prin ascuțișul sabiei toți oamenii care erau în el, la fel cum făcuse în Libna.33Atunci Horam, regele Ghezerului, s‑a suit ca să ajute Lachișul, dar Iosua l‑a învins, pe el și poporul lui, fără să lase vreun supraviețuitor.34Din Lachiș, Iosua împreună cu tot Israelul au trecut la Eglon. Ei și‑au așezat tabăra lângă el și au pornit lupta împotriva lui.35L‑au capturat în aceeași zi și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei. În aceeași zi, a dat spre nimicire pe orice om care era în el, la fel cum făcuse în Lachiș.36Din Eglon, Iosua împreună cu tot Israelul s‑au suit spre Hebron și au luptat împotriva lui.37L‑au capturat și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui, toate satele dimprejurul lui și pe orice om care era în el. N‑a lăsat niciun supraviețuitor, așa cum făcuse în Eglon, și l‑a dat spre nimicire pe el și pe orice om care era în el.38Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors înspre Debir și au început lupta împotriva lui.39L‑au capturat și l‑au trecut prin ascuțișul sabiei, pe el, pe regele lui și toate satele dimprejurul lui, și au dat spre nimicire orice om care era în el. N‑a lăsat niciun supraviețuitor. I‑a făcut Debirului și regelui său așa cum i‑a făcut Hebronului și așa cum i‑a făcut Libnei și regelui ei.40Iosua a învins astfel întreaga țară: muntele, Neghevul*, zona deluroasă* și poalele munților, și pe toți regii lor. N‑a lăsat niciun supraviețuitor și a dat spre nimicire orice avea suflare, așa cum poruncise DOMNUL, Dumnezeul lui Israel.41Iosua i‑a lovit de la Kadeș-Barnea până la Gaza, în întreaga regiune Goșen* și până la Ghivon.42Iosua i‑a învins pe toți acești regi și a cucerit regatele* lor într‑o singură campanie, deoarece DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.43Apoi Iosua împreună cu tot Israelul s‑au întors în tabăra de la Ghilgal.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.