Hiob 21 | Noua Traducere Românească

Răspunsul lui Iov

1 Iov a răspuns și a zis: 2 „Ascultați cu atenție cuvintele mele! Aceasta este mângâierea pe care v‑o cer. 3 Lăsați‑mă să vorbesc, iar atunci când voi termina, vă puteți bate joc. 4 Este plângerea mea adresată unui om? Și de ce n‑ar fi duhul meu nerăbdător? 5 Priviți‑mă, mirați‑vă și puneți‑vă mâna la gură! 6 Când mă gândesc la acestea mă îngrozesc și un tremur îmi cuprinde trupul. 7 De ce trăiesc cei răi, de ce ajung la bătrânețe și se întăresc în putere? 8 Sămânța lor este statornicită în prezența lor, împreună cu ei, iar odraslele lor rămân înaintea ochilor lor. 9 Casele lor sunt ferite de groază, și nicio nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor. 10 Taurii lor* prăsesc și nu dau greș; vacile lor fată și nu leapădă. 11 Ei își trimit copilașii să alerge ca o turmă și copiii lor zburdă pe lângă ei. 12 Cântă la tamburină și liră și se bucură la sunetul fluierului. 13 Își trăiesc zilele în bunăstare și se coboară în Locuința Morților în pace*. 14 Îi zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi! Nu vrem să cunoaștem căile Tale. 15 Cine este Cel Atotputernic ca să‑I slujim? Ce câștigăm dacă ne rugăm Lui?» 16 Iată, bunăstarea lor nu este în mâna lor.* Sfatul celor răi este departe de mine. 17 De câte ori li se stinge candela celor răi și vine nenorocirea peste cei ca ei? Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui? 18 Sunt ei ca paiul înaintea vântului și ca pleava luată de vijelie?* 19 Voi ziceți: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!» Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să‑și dea seama! 20 Ochii lui să vadă nimicirea lui, și el să bea din mânia Celui Atotputernic. 21 Ce plăcere va avea de familia pe care o lasă în urmă, când numărul lunilor lui au ajuns la capăt? 22 Îl va învăța cineva pe Dumnezeu cunoștința, pe El, Cel Care judecă pe cei înălțați? 23 Un om moare în plină putere, în deplină siguranță și fără greutăți, 24 cu trupul* plin de grăsime și cu măduva mustind în oasele lui. 25 Iar un altul moare cu amărăciune în suflet, fără să fi gustat niciodată binele. 26 Totuși, amândoi stau în țărână și viermii îi acoperă. 27 Iată, eu știu gândurile voastre, planurile prin care vreți să‑mi faceți rău. 28 Voi ziceți: «Unde este casa nobilului? Unde este cortul locuinței celor răi?» 29 Nu i‑ați întrebat pe cei ce călătoresc și n‑ați luat voi aminte la mărturia lor, 30 potrivit căreia cel rău este cruțat în ziua nenorocirii și scăpat în ziua mâniei? 31 Cine îl mustră în față pentru calea lui? Cine îl răsplătește pentru ce a făcut? 32 Când este dus în groapă, i se pune o strajă la mormânt. 33 Bulgării de pământ din vale îi sunt dulci; toți oamenii merg după el, iar și cei ce merg înaintea lui sunt fără număr.* 34 Deci cum mă veți mângâia voi cu vorbe deșarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“