Sacharja 1 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017

Sacharja 1 | Noua Traducere Românească

Chemare la pocăință

1 În luna a opta, în al doilea an* al lui Darius, Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit profetului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, zicând: 2 „DOMNUL S‑a mâniat foarte tare pe părinții voștri. 3 Spune‑le deci: «Așa vorbește DOMNUL Oștirilor*: întoarceți‑vă la Mine, zice DOMNUL Oștirilor, și Mă voi întoarce și Eu la voi, zice DOMNUL Oștirilor. 4 Nu fiți ca părinții voștri, cărora profeții cei dintâi le proclamau, zicând: ‘Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: întoarceți‑vă de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele.’ Ei însă n‑au ascultat și nici măcar n‑au luat aminte la Mine, zice DOMNUL. 5 Unde sunt acum părinții voștri? Cât despre profeți, trăiesc ei oare pe vecie? 6 Totuși, cuvintele și hotărârile pe care le poruncisem robilor Mei, profeții, n‑au atins ele pe părinții voștri? Atunci ei s‑au întors și au zis: ‘DOMNUL Oștirilor ne‑a făcut așa cum hotărâse să ne facă, după căile și faptele noastre.’»“

Prima viziune: omul dintre mirți

7 În a douăzeci și patra zi a lunii a unsprezecea, luna Șebat*, în cel de‑al doilea an al lui Darius, Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit profetului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, zicând: 8 M‑am uitat în timpul nopții și iată că un bărbat era călare pe un cal roșu. El stătea între mirții din vale, iar în urma lui erau cai roșii, bruni și albi. 9 Eu am întrebat: – Ce sunt aceștia, stăpâne? Îngerul care vorbea cu mine mi‑a zis: – Îți voi arăta ce sunt aceștia. 10 Bărbatul care stătea între mirți a răspuns și a zis: – Aceștia sunt cei pe care i‑a trimis DOMNUL ca să cutreiere pământul. 11 Ei I‑au răspuns Îngerului* DOMNULUI, Care stătea între mirți, și I‑au zis: „Am cutreierat pământul și iată că tot pământul este așezat și liniștit.“ 12 Îngerul DOMNULUI a întrebat, zicând: – DOAMNE al Oștirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, pe care ai fost mânios în acești șaptezeci de ani*? 13 Apoi DOMNUL i‑a răspuns cu vorbe bune îngerului care vorbea cu mine, cu vorbe de mângâiere. 14 Îngerul care vorbea cu mine mi‑a zis: – Vestește și spune: „Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Sunt gelos pentru Ierusalim, am o mare gelozie pentru Sion, 15 dar sunt plin de mânie împotriva neamurilor care trăiesc fără grijă, căci Eu Mă supărasem numai puțin însă ele au mărit nenorocirea.» 16 De aceea, așa vorbește DOMNUL: «Mă întorc cu milă spre Ierusalim: Casa Mea de acolo va fi rezidită, zice DOMNUL Oștirilor, iar frânghia de măsurat va fi întinsă peste Ierusalim.»“ 17 Vestește mai departe și spune: „Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Cetățile Mele se vor revărsa din nou de belșug. DOMNUL va mângâia iarăși Sionul și va alege din nou Ierusalimul.»“

A doua viziune: cele patru coarne și cei patru meșteșugari

18 Atunci mi‑am ridicat ochii, m‑am uitat, și iată că erau patru coarne*. 19 L‑am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: – Ce sunt acestea? El mi‑a răspuns: – Acestea sunt coarnele care au împrăștiat Iuda, Israelul și Ierusalimul. 20 DOMNUL mi‑a arătat patru meșteșugari. 21 Eu am întrebat: – Ce vin să facă aceștia? El mi‑a răspuns: – Acelea sunt coarnele care l‑au împrăștiat pe Iuda, astfel încât niciun om nu și‑a mai ridicat capul. Dar acești meșteșugari au venit să le înspăimânte și să taie coarnele neamurilor care și‑au ridicat cornul împotriva țării lui Iuda ca s‑o împrăștie.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Lutherbibel 2017

Die Geschichte der Väter mahnt zur Buße

1 Im achten Monat des zweiten Jahrs des Königs Darius geschah das Wort des HERRN zu Sacharja, dem Sohn Berechjas, des Sohnes Iddos, dem Propheten: 2 Der HERR ist über eure Väter zornig gewesen, sehr zornig! 3 Aber sprich zu ihnen: So spricht der HERR Zebaoth: Kehrt um zu mir, spricht der HERR Zebaoth, so will ich zu euch umkehren, spricht der HERR Zebaoth. 4 Seid nicht wie eure Väter, denen die früheren Propheten predigten und sprachen: »So spricht der HERR Zebaoth: Kehrt doch um von euren bösen Wegen und von eurem bösen Tun!«, aber sie gehorchten nicht und achteten nicht auf mich, spricht der HERR. 5 Wo sind nun eure Väter? Und die Propheten, leben sie denn noch? 6 Aber haben nicht meine Worte und meine Rechte, die ich durch meine Knechte, die Propheten, geboten habe, eure Väter getroffen? Da kehrten sie um und sagten: »Wie der HERR Zebaoth vorhatte, uns zu tun nach unsern Wegen und Taten, so hat er uns auch getan.«

Die erste Vision: der Mann auf dem roten Pferd

7 Am vierundzwanzigsten Tage des elften Monats – das ist der Monat Schebat – im zweiten Jahr des Königs Darius geschah das Wort des HERRN zu Sacharja, dem Sohn Berechjas, des Sohnes Iddos, dem Propheten: 8 Ich sah in dieser Nacht, und siehe, ein Mann saß auf einem roten Pferde, und er hielt zwischen den Myrten in der Tiefe, und hinter ihm waren rote, braune und weiße Pferde. 9 Und ich sprach: Mein Herr, wer sind diese? Und der Engel, der mit mir redete, sprach zu mir: Ich will dir zeigen, wer diese sind. 10 Und der Mann, der zwischen den Myrten hielt, antwortete: Diese sind’s, die der HERR ausgesandt hat, die Lande zu durchziehen. 11 Sie aber antworteten dem Engel des HERRN, der zwischen den Myrten stand, und sprachen: Wir haben die Lande durchzogen, und siehe, die ganze Erde liegt ruhig und still. 12 Da hob der Engel des HERRN an und sprach: HERR Zebaoth, wie lange noch willst du dich nicht erbarmen über Jerusalem und über die Städte Judas, über die du zornig gewesen bist diese siebzig Jahre? 13 Und der HERR antwortete dem Engel, der mit mir redete, freundliche Worte und tröstliche Worte. 14 Und der Engel, der mit mir redete, sprach zu mir: Predige und sprich: So spricht der HERR Zebaoth: Ich eifere für Jerusalem und Zion mit großem Eifer 15 und bin sehr zornig über die stolzen Völker; denn ich war nur ein wenig zornig, sie aber halfen zum Verderben. 16 Darum, so spricht der HERR: Ich will mich wieder Jerusalem zuwenden mit Barmherzigkeit, und mein Haus soll darin wieder aufgebaut werden, spricht der HERR Zebaoth, und die Messschnur soll über Jerusalem gespannt werden. 17 Und weiter predige und sprich: So spricht der HERR Zebaoth: Es sollen meine Städte wieder Überfluss haben an Gutem, und der HERR wird Zion wieder trösten und wird Jerusalem wieder erwählen.