Matthäus 10 | Noua Traducere Românească

Trimiterea celor doisprezece

1 Isus i‑a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le‑a dat autoritate asupra duhurile necurate, ca să le alunge și să vindece orice boală și orice neputință. 2 Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi, Simon, care este numit Petru, și Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui; 3 Filip și Bartolomeu*; Toma și Matei, vameșul; Iacov, fiul lui Alfeu, și Tadeu*; 4 Simon Zelotul*; și Iuda Iscarioteanul, cel care L‑a trădat* pe Isus. 5 Pe aceștia doisprezece i‑a trimis Isus, după ce le‑a poruncit, zicând: „Să nu mergeți pe calea neamurilor și să nu intrați în vreo cetate de‑a samaritenilor*, 6 ci mergeți, mai degrabă, la oile pierdute ale Casei lui Israel. 7 Iar, în timp ce mergeți, predicați și spuneți că Împărăția Cerurilor este aproape. 8 Vindecați‑i pe cei bolnavi, înviați‑i pe cei morți, curățiți‑i pe cei leproși*, alungați demonii. Fără plată ați primit, fără plată să dați.* 9 Să nu luați nici aur, nici argint, nici monede de bronz la brâiele voastre, 10 nici traistă pentru drum, nici două cămăși, nici sandale și nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui! 11 În orice cetate sau sat intrați, cercetați cine este acolo vrednic și rămâneți la el până veți pleca. 12 Iar când intrați în casă, salutați‑o! 13 Dacă acea casă este într-adevăr vrednică, pacea voastră să vină peste ea, dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi! 14 Dacă cineva nu vă va primi sau nu va asculta cuvintele voastre, scuturați‑vă praful de pe picioare când ieșiți din casa sau din cetatea aceea! 15 Adevărat vă spun că, în Ziua Judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei și al Gomorei* decât pentru cetatea aceea!

Ucenicii vor fi persecutați

16 Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor. Fiți deci înțelepți ca șerpii și curați ca porumbeii. 17 Păziți‑vă de oameni, pentru că vă vor da pe mâna sinedriilor* și vă vor biciui în sinagogile lor. 18 Și veți fi duși înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei și pentru neamuri. 19 Dar, când vă vor da pe mâna lor, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți spune, căci vi se va da chiar în ceasul acela ce veți spune! 20 Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Tatălui vostru este Cel Care va vorbi prin voi. 21 Frate pe frate va da la moarte și tată pe copil. Copiii se vor ridica împotriva părinților și‑i vor omorî. 22 Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit, acela va fi mântuit. 23 Iar când vă vor persecuta într‑o cetate să fugiți în alta! Căci, adevărat vă spun, nicidecum nu veți termina de străbătut cetățile lui Israel până va veni Fiul Omului! 24 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, nici sclavul mai presus de stăpânul său. 25 Îi este de ajuns ucenicului să fie ca învățătorul său și sclavului ca stăpânul său. Dacă pe stăpânul casei l‑au numit«BEELZEBUL»*, cu cât mai mult îi vor numi așa pe cei din casa Lui!?

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

26 Așadar, să nu vă temeți de ei! Căci nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 27 Ceea ce vă spun Eu în întuneric, spuneți la lumină și ceea ce auziți șoptindu‑se în ureche, proclamați de pe acoperișuri. 28 Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul. Ci temeți‑vă, mai degrabă, de Cel Ce poate să distrugă și sufletul și trupul în Gheenă. 29 Nu se vând oare două vrăbii pe un assarion*? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu va cădea la pământ fără voia Tatălui vostru! 30 Vouă însă, și firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! 31 Deci nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. 32 Așadar, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri. 33 Însă, pe oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, îl voi lepăda și Eu înaintea Tatălui Meu Care este în ceruri.

Costul uceniciei

34 Să nu credeți că am venit să aduc pace pe pământ; n‑am venit să aduc pace, ci sabie. 35 Căci am venit să‑i despart: «pe om de tatăl său, pe fiică de mama ei și pe noră de soacra sa, 36 așa încât dușmanii unui om vor fi chiar cei din familia lui»*. 37 Cel ce iubește pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine și cel ce iubește pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. 38 Și cel ce nu‑și ia crucea și nu Mă urmează nu este vrednic de Mine. 39 Cel ce‑și va găsi viața o va pierde, dar cel ce‑și va pierde viața de dragul Meu, o va găsi.

Răsplătiri

40 Cel ce vă primește pe voi Mă primește pe Mine, iar cel ce Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine. 41 Cel ce primește un profet în numele unui* profet va primi răsplata unui profet, iar cel ce primește un om drept în numele unui om drept va primi răsplata unui om drept. 42 Și oricine va da chiar și numai un pahar cu apă rece unuia dintre acești micuți, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu‑și va pierde răsplata.“

Lutherbibel 2017

Die Berufung der Zwölf

1 Und er rief seine zwölf Jünger zu sich und gab ihnen Macht über die unreinen Geister, dass sie die austrieben und heilten alle Krankheiten und alle Gebrechen. 2 Die Namen aber der zwölf Apostel sind diese: zuerst Simon, genannt Petrus, und Andreas, sein Bruder; Jakobus, der Sohn des Zebedäus, und Johannes, sein Bruder; 3 Philippus und Bartholomäus; Thomas und Matthäus, der Zöllner; Jakobus, der Sohn des Alphäus, und Thaddäus; 4 Simon Kananäus und Judas Iskariot, der ihn verriet.

Die Aussendung der Zwölf

5 Diese Zwölf sandte Jesus aus, gebot ihnen und sprach: Geht nicht den Weg zu den Heiden und zieht nicht in eine Stadt der Samariter, 6 sondern geht hin zu den verlorenen Schafen aus dem Hause Israel. 7 Geht aber und predigt und sprecht: Das Himmelreich ist nahe herbeigekommen. 8 Macht Kranke gesund, weckt Tote auf, macht Aussätzige rein, treibt Dämonen aus. Umsonst habt ihr’s empfangen, umsonst gebt es auch. 9 Ihr sollt weder Gold noch Silber noch Kupfer in euren Gürteln haben, 10 auch keine Tasche für den Weg, auch nicht zwei Hemden, keine Schuhe, auch keinen Stecken. Denn ein Arbeiter ist seiner Speise wert. 11 Wenn ihr aber in eine Stadt oder ein Dorf geht, da erkundigt euch, ob jemand darin ist, der es wert ist; bei dem bleibt, bis ihr weiterzieht. 12 Wenn ihr aber in ein Haus geht, so grüßt es; 13 und wenn es das Haus wert ist, kehre euer Friede dort ein. Ist es aber nicht wert, so wende sich euer Friede wieder zu euch. 14 Und wenn euch jemand nicht aufnehmen und eure Rede nicht hören wird, so geht heraus aus diesem Hause oder dieser Stadt und schüttelt den Staub von euren Füßen. 15 Wahrlich, ich sage euch: Dem Land von Sodom und Gomorra wird es erträglicher ergehen am Tage des Gerichts als dieser Stadt.

Die Ansage kommender Verfolgungen

16 Siehe, ich sende euch wie Schafe mitten unter die Wölfe. Darum seid klug wie die Schlangen und ohne Falsch wie die Tauben. 17 Hütet euch aber vor den Menschen; denn sie werden euch den Gerichten überantworten und werden euch geißeln in ihren Synagogen. 18 Und man wird euch vor Statthalter und Könige führen um meinetwillen, ihnen und den Heiden zum Zeugnis. 19 Wenn sie euch nun überantworten werden, so sorgt nicht, wie oder was ihr reden sollt; denn es wird euch zu der Stunde gegeben werden, was ihr reden sollt. 20 Denn nicht ihr seid es, die da reden, sondern eures Vaters Geist ist es, der durch euch redet. 21 Es wird aber ein Bruder den andern zum Tod überantworten und der Vater das Kind, und die Kinder werden sich empören gegen ihre Eltern und werden sie zu Tode bringen. 22 Und ihr werdet gehasst werden von jedermann um meines Namens willen. Wer aber bis an das Ende beharrt, der wird selig. 23 Wenn sie euch aber in einer Stadt verfolgen, so flieht in eine andere. Wahrlich, ich sage euch: Ihr werdet mit den Städten Israels nicht zu Ende kommen, bis der Menschensohn kommt. 24 Der Jünger steht nicht über dem Meister und der Knecht nicht über seinem Herrn. 25 Es ist für den Jünger genug, dass er werde wie sein Meister und der Knecht wie sein Herr. Haben sie den Hausherrn Beelzebul genannt, wie viel mehr werden sie seine Hausgenossen so nennen!

Menschenfurcht und Gottesfurcht

26 Darum fürchtet euch nicht vor ihnen. Denn es ist nichts verborgen, was nicht offenbar wird, und nichts geheim, was man nicht wissen wird. 27 Was ich euch sage in der Finsternis, das redet im Licht; und was euch gesagt wird in das Ohr, das verkündigt auf den Dächern. 28 Und fürchtet euch nicht vor denen, die den Leib töten, doch die Seele nicht töten können; fürchtet viel mehr den, der Leib und Seele verderben kann in der Hölle. 29 Verkauft man nicht zwei Sperlinge für einen Groschen? Dennoch fällt keiner von ihnen auf die Erde ohne euren Vater. 30 Bei euch aber sind sogar die Haare auf dem Haupt alle gezählt. 31 Darum fürchtet euch nicht; ihr seid kostbarer als viele Sperlinge. 32 Wer nun mich bekennt vor den Menschen, zu dem will ich mich auch bekennen vor meinem Vater im Himmel. 33 Wer mich aber verleugnet vor den Menschen, den will ich auch verleugnen vor meinem Vater im Himmel.

Entzweiungen um Jesu willen

34 Ihr sollt nicht meinen, dass ich gekommen bin, Frieden zu bringen auf die Erde. Ich bin nicht gekommen, Frieden zu bringen, sondern das Schwert. 35 Denn ich bin gekommen, den Menschen zu entzweien mit seinem Vater und die Tochter mit ihrer Mutter und die Schwiegertochter mit ihrer Schwiegermutter. 36 Und des Menschen Feinde werden seine eigenen Hausgenossen sein. 37 Wer Vater oder Mutter mehr liebt als mich, der ist meiner nicht wert; und wer Sohn oder Tochter mehr liebt als mich, der ist meiner nicht wert. 38 Und wer nicht sein Kreuz auf sich nimmt und folgt mir nach, der ist meiner nicht wert. 39 Wer sein Leben findet, der wird’s verlieren; und wer sein Leben verliert um meinetwillen, der wird’s finden.

Aufnahme um Jesu willen

40 Wer euch aufnimmt, der nimmt mich auf; und wer mich aufnimmt, der nimmt den auf, der mich gesandt hat. 41 Wer einen Propheten aufnimmt, weil es ein Prophet ist, der wird den Lohn eines Propheten empfangen; und wer einen Gerechten aufnimmt, weil es ein Gerechter ist, der wird den Lohn eines Gerechten empfangen. 42 Und wer einem dieser Kleinen auch nur einen Becher kalten Wassers zu trinken gibt, weil es ein Jünger ist, wahrlich, ich sage euch: Er wird nicht um seinen Lohn kommen.

Matthäus 10 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017