5.Mose 22 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017

5.Mose 22 | Noua Traducere Românească
1 Dacă vei vedea boul sau oaia fratelui tău rătăcindu‑se, să nu fii nepăsător, ci să i le aduci înapoi. 2 Dacă fratele tău nu locuiește aproape de tine sau dacă nu‑l cunoști, să iei animalul acasă la tine și să‑l păzești până va veni după el. Atunci să i‑l dai înapoi. 3 La fel să faci și cu asinul, cu haina sau cu orice lucru pierdut de fratele* tău, pe care el l‑a pierdut, iar tu l‑ai găsit; să nu fii nepăsător. 4 Dacă vei vedea asinul sau boul fratelui tău căzut pe drum, să nu‑l ocolești, ci să‑l ajuți să se ridice. 5 Femeia să nu se îmbrace cu haine bărbătești, iar bărbatul să nu se îmbrace cu îmbrăcăminte femeiască, fiindcă oricine face acest lucru este o urâciune înaintea DOMNULUI, Dumnezeul vostru. 6 Dacă vei găsi un cuib de pasăre lângă drum, într‑un copac sau pe câmp, cu pui sau ouă, iar mama șezând peste pui sau peste ouă, să nu iei mama împreună cu puii. 7 Ci să dai drumul mamei și să nu iei decât puii, ca să‑ți fie bine și să ai viață lungă. 8 Când vei construi o casă nouă, să faci un parapet pe acoperiș, ca să nu aduci vină de sânge peste casa ta, dacă va cădea cineva de pe ea. 9 Să nu semeni două feluri de semințe în podgoria ta, ca nu cumva să întinezi* și rodul seminței pe care ai semănat‑o, și rodul viei. 10 Să nu ari cu un bou și cu un asin înjugați împreună. 11 Să nu te îmbraci cu o haină țesută din fire diferite, cum ar fi lâna și inul țesute laolaltă. 12 Să faci ciucuri la cele patru colțuri ale mantiei cu care te vei înveli.

Încălcarea legământului căsătoriei

13 Dacă un bărbat și‑a luat o soție, iar după ce a intrat la ea*, o urăște 14 și îi aduce învinuiri, scoțându‑i astfel un nume rău și zicând: «Am luat‑o de soție pe femeia aceasta, dar când m‑am apropiat de ea, n‑am găsit la ea semnele fecioriei», 15 atunci tatăl și mama fetei să ia semnele fecioriei acesteia și să le aducă la bătrânii cetății, la poartă. 16 Tatăl fetei să le spună bătrânilor astfel: «Am dat‑o pe fiica mea de soție acestui bărbat, dar el o urăște. 17 Iată, el îi aduce învinuiri, zicând: ‘Nu am găsit la fata ta semnele fecioriei’. Însă semnele fecioriei fetei mele sunt acestea!» Și să întindă haina înaintea bătrânilor cetății. 18 Bătrânii acelei cetăți să‑l ia atunci pe bărbatul acela și să‑l pedepsească. 19 Să‑l pună să plătească o sută de șecheli de argint* și să‑i dea tatălui fetei, pentru că a defăimat numele unei fecioare de‑a lui Israel. Ea va rămâne soția lui, iar el nu va putea s‑o izgonească toată viața lui. 20 Dar dacă faptul acesta este adevărat, dacă nu s‑au găsit la fată semnele fecioriei ei, 21 atunci ei vor trebui s‑o aducă la ușa casei tatălui ei ca să fie omorâtă cu pietre de către bărbații cetății, pentru că a săvârșit o spurcăciune în Israel, curvind în casa tatălui ei. Astfel, să nimicești răul din mijlocul tău. 22 Dacă se va găsi un bărbat culcându‑se cu o femeie măritată, să fie omorâți amândoi, atât bărbatul care s‑a culcat cu femeia, cât și femeia. Astfel, să nimicești răul din Israel. 23 Dacă o fată fecioară este logodită, iar un bărbat o întâlnește în cetate și se culcă cu ea, 24 să‑i aduceți împreună la porțile cetății și să‑i omorâți cu pietre pe amândoi: pe fată s‑o condamnați pentru că nu a strigat în cetate, iar pe bărbat fiindcă a necinstit‑o pe soția semenului său. Astfel, să nimicești răul din mijlocul tău. 25 Dar dacă bărbatul acela va întâlni pe câmp o fată logodită și o va forța să se culce cu el, atunci doar bărbatul care s‑a culcat cu ea să fie omorât. 26 Fetei să nu‑i faceți nimic, pentru că ea nu este vinovată de niciun păcat vrednic de moarte. Căci este ca și cum un om se năpustește asupra semenului său și îi ia viața. 27 El a întâlnit‑o pe câmp pe fata logodită și, deși ea a strigat, n‑a fost nimeni care s‑o salveze. 28 Dacă un bărbat întâlnește o fată fecioară nelogodită și o forțează să se culce cu el, iar apoi sunt descoperiți, 29 bărbatul care s‑a culcat cu ea, să plătească tatălui fetei cincizeci de șecheli de argint*. Ea să rămână soția lui, pentru că a necinstit‑o, iar el nu va putea s‑o izgonească toată viața lui. 30 Nimeni să nu o ia de soție pe soția tatălui său* și nici să nu descopere învelitoarea tatălui său.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Lutherbibel 2017

Verschiedene Vorschriften

1 Wenn du deines Bruders Rind oder Schaf irregehen siehst, so sollst du dich ihrer annehmen und sie wieder zu deinem Bruder führen. 2 Wenn aber dein Bruder nicht nahe bei dir wohnt und du kennst ihn nicht, so sollst du sie in dein Haus nehmen, dass sie bei dir bleiben, bis sie dein Bruder sucht, und sollst sie ihm dann wiedergeben. 3 So sollst du tun mit seinem Esel, mit seinem Kleid und mit allem Verlorenen, das dein Bruder verliert und du findest; du darfst dich dem nicht entziehen. 4 Wenn du deines Bruders Esel oder Rind unterwegs fallen siehst, so sollst du dich ihrer annehmen und ihnen aufhelfen. 5 Eine Frau soll nicht Männersachen tragen und ein Mann soll nicht Frauenkleider anziehen; denn wer das tut, der ist dem HERRN, deinem Gott, ein Gräuel. 6 Wenn du unterwegs ein Vogelnest findest auf einem Baum oder auf der Erde mit Jungen oder mit Eiern und die Mutter sitzt auf den Jungen oder auf den Eiern, so sollst du nicht die Mutter mit den Jungen nehmen, 7 sondern du darfst die Jungen nehmen, aber die Mutter sollst du fliegen lassen, auf dass dir’s wohlgehe und du lange lebest. 8 Wenn du ein neues Haus baust, so mache ein Geländer ringsum auf deinem Dache, damit du nicht Blutschuld auf dein Haus lädst, wenn jemand herabfällt. 9 Du sollst deinen Weinberg nicht mit Zweierlei bepflanzen, damit dem Heiligtum nicht das Ganze verfalle: der Same, den du gesät hast, und der Ertrag des Weinbergs. 10 Du sollst nicht ackern zugleich mit einem Rind und einem Esel. 11 Du sollst nicht anziehen ein Kleid, das aus Wolle und Leinen zugleich gemacht ist. 12 Du sollst dir Quasten machen an den vier Zipfeln deines Mantels, mit dem du dich bedeckst.

Schutz der Verleumdeten und Vergewaltigten

13 Wenn jemand eine Frau heiratet, zu ihr eingeht und ihrer überdrüssig wird 14 und legt ihr etwas Schändliches zur Last und bringt ein böses Gerücht über sie auf und spricht: Diese Frau hab ich geheiratet, und als ich zu ihr ging, fand ich sie nicht als Jungfrau, 15 so sollen Vater und Mutter der jungen Frau die Zeichen ihrer Jungfräulichkeit nehmen und vor die Ältesten der Stadt im Tor bringen. 16 Und der Vater der jungen Frau soll zu den Ältesten sagen: Ich habe diesem Mann meine Tochter zur Frau gegeben; nun ist er ihrer überdrüssig geworden 17 und legt ihr Schändliches zur Last und spricht: Ich habe deine Tochter nicht als Jungfrau gefunden. Hier aber sind die Zeichen der Jungfräulichkeit meiner Tochter. Und sie sollen die Decke vor den Ältesten der Stadt ausbreiten. 18 Und die Ältesten der Stadt sollen den Mann nehmen und züchtigen 19 und ihm eine Buße von hundert Silberstücken auferlegen und sie ihrem Vater geben, weil der Mann über eine Jungfrau in Israel ein böses Gerücht aufgebracht hat. Und er soll sie als Frau behalten und darf sie sein Leben lang nicht entlassen. 20 Ist’s aber die Wahrheit, dass sie nicht mehr Jungfrau war, 21 so soll man sie heraus vor die Tür des Hauses ihres Vaters führen, und die Leute der Stadt sollen sie zu Tode steinigen, weil sie eine Schandtat in Israel begangen und in ihres Vaters Hause Hurerei getrieben hat; so sollst du das Böse aus deiner Mitte wegtun. 22 Wenn jemand dabei ergriffen wird, dass er bei einer Frau schläft, die einen Ehemann hat, so sollen sie beide sterben, der Mann und die Frau, bei der er geschlafen hat; so sollst du das Böse aus Israel wegtun. 23 Wenn eine Jungfrau verlobt ist und ein Mann trifft sie innerhalb der Stadt und schläft bei ihr, 24 so sollt ihr sie alle beide zum Stadttor hinausführen und sollt sie beide steinigen, dass sie sterben, die Jungfrau, weil sie nicht geschrien hat, obwohl sie doch in der Stadt war, den Mann, weil er seines Nächsten Braut geschändet hat; so sollst du das Böse aus deiner Mitte wegtun. 25 Wenn aber jemand ein verlobtes Mädchen auf freiem Felde trifft und ergreift sie und schläft bei ihr, so soll der Mann allein sterben, der bei ihr geschlafen hat, 26 aber dem Mädchen sollst du nichts tun, denn sie hat keine Sünde getan, die des Todes wert ist; sondern dies ist so, wie wenn jemand sich gegen seinen Nächsten erhöbe und ihn totschlüge. 27 Denn er fand sie auf freiem Felde, und das verlobte Mädchen schrie, und niemand war da, der ihr half. 28 Wenn jemand eine Jungfrau trifft, die nicht verlobt ist, und ergreift sie und schläft bei ihr und wird dabei betroffen, 29 so soll der, der bei ihr geschlafen hat, ihrem Vater fünfzig Silberstücke geben und soll sie zur Frau haben, weil er ihr Gewalt angetan hat; er darf sie nicht entlassen sein Leben lang.