5.Mose 15 | Noua Traducere Românească

Reglementări privind anul iertării

1 La sfârșitul fiecăror șapte ani* să acorzi iertarea datoriilor. 2 Și iertarea datoriilor se va face astfel: orice proprietar care l‑a împrumutat pe semenul său va trebui să anuleze împrumutul dat. Să nu‑l oblige pe semenul sau pe fratele său să‑i plătească, pentru că DOMNUL a instituit acest timp de iertare a datoriilor. 3 Îl vei putea obliga pe străin să plătească, dar datoria fratelui* tău va trebui s‑o anulezi. 4 Nu va trebui să existe între voi niciun nevoiaș, deoarece în țara pe care DOMNUL, Dumnezeul tău, ți‑o dă în stăpânire ca s‑o moștenești, El te va binecuvânta foarte mult, 5 bineînțeles, numai dacă vei asculta cu atenție de glasul DOMNULUI, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile acestea, pe care eu ți le dau astăzi. 6 Căci DOMNUL, Dumnezeul tău, te va binecuvânta după cum ți‑a promis și vei putea împrumuta multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. Vei stăpâni peste multe neamuri, dar nimeni nu va stăpâni peste tine. 7 Dacă va exista printre voi vreun nevoiaș, dintre frații voștri, într‑una din cetățile voastre, în țara pe care v‑o dă DOMNUL, Dumnezeul vostru, să nu vă împietriți inimile și să nu vă închideți mâna față de fratele vostru nevoiaș. 8 Ci să‑ți deschizi mâna ca să‑l împrumuți cu tot ceea ce are nevoie. 9 Ai grijă ca nu cumva să fie vreo ticăloșie în inima ta și să spui: «Of, se apropie anul al șaptelea, anul iertării datoriilor!» și ca nu cumva să privești cu ochi rău pe fratele tău nevoiaș și să nu‑l împrumuți. Atunci el va striga către DOMNUL și vei fi vinovat de păcat. 10 Să‑i dai cu dărnicie, nu cu părere de rău în inimă, căci pentru aceasta te va binecuvânta DOMNUL, Dumnezeul tău, în toate lucrările tale și în orice realizare a mâinilor tale. 11 Întotdeauna vor exista oameni nevoiași în țară. De aceea îți poruncesc: «Să fii darnic față de fratele tău sărac și față de cel nevoiaș din țara ta.»

Eliberarea robilor

12 Dacă fratele tău, evreu sau evreică, ți se va vinde, să te slujească timp de șase ani, iar în al șaptelea an să‑l lași să plece liber de la tine. 13 Când îl vei lăsa să plece liber de la tine, să nu‑l trimiți cu mâinile goale. 14 Să‑i dai produse din turma ta, din aria ta și din teascul tău, cu care DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a binecuvântat. 15 Adu‑ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, iar DOMNUL, Dumnezeul tău, te‑a răscumpărat. De aceea îți dau astăzi porunca aceasta. 16 Dar dacă el îți va zice: «Nu doresc să plec de la tine», pentru că te iubește pe tine și familia ta și pentru că o duce bine la tine, 17 atunci să iei o andrea și să‑i străpungi urechea la ușă. Astfel el va rămâne robul tău pentru totdeauna. Tot așa să faci și cu roaba ta. 18 Să nu‑ți pară rău când o vei lăsa să plece liberă de la tine, deoarece ți‑a slujit șase ani, ceea ce face de două ori mai mult decât plata unui lucrător angajat. Iar DOMNUL, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în orice lucrare pe care o vei face.

Reglementări privind întâii născuți dintre animale

19 Să închini* DOMNULUI, Dumnezeul tău, fiecare întâi născut care este mascul din cireada și din turma ta. Să nu lucrezi cu întâii născuți ai vitelor tale și să nu tunzi întâii născuți ai oilor tale. 20 Să‑i mănânci în fiecare an, tu și familia ta, înaintea DOMNULUI, Dumnezeul tău, în locul pe care El îl va alege. 21 Dacă au vreun cusur, dacă sunt șchiopi sau orbi sau au alte cusururi trupești, să nu‑i jertfești DOMNULUI, Dumnezeul tău. 22 Să‑i mănânci în cetățile tale. Amândoi, atât cel necurat, cât și cel curat, vor putea să‑i mănânce așa cum se mănâncă o gazelă sau un cerb. 23 Să nu mănânci însă cu sânge, ci să‑l verși pe pământ, așa cum faci cu apa.

Lutherbibel 2017

Das Erlassjahr

1 Alle sieben Jahre sollst du ein Erlassjahr halten. 2 So aber soll’s zugehen mit dem Erlassjahr: Wenn einer seinem Nächsten etwas geborgt hat, der soll’s ihm erlassen und soll’s nicht eintreiben von seinem Nächsten oder von seinem Bruder; denn man hat ein Erlassjahr ausgerufen dem HERRN. 3 Von einem Ausländer darfst du es eintreiben; aber was du deinem Bruder geborgt hast, sollst du ihm erlassen. 4 Es sollte überhaupt kein Armer unter euch sein; denn der HERR wird dich segnen in dem Lande, das dir der HERR, dein Gott, zum Erbe geben wird, 5 wenn du nur der Stimme des HERRN, deines Gottes, gehorchst und alle diese Gebote hältst, die ich dir heute gebiete, dass du danach tust! 6 Denn der HERR, dein Gott, wird dich segnen, wie er dir zugesagt hat. Dann wirst du vielen Völkern leihen, doch du wirst von niemand borgen; du wirst über viele Völker herrschen, doch über dich wird niemand herrschen. 7 Wenn einer deiner Brüder arm ist in irgendeiner Stadt in deinem Lande, das der HERR, dein Gott, dir geben wird, so sollst du dein Herz nicht verhärten und deine Hand nicht zuhalten gegenüber deinem armen Bruder, 8 sondern sollst sie ihm auftun und ihm leihen, so viel er Mangel hat. 9 Hüte dich, dass nicht in deinem Herzen ein arglistiger Gedanke aufsteige, dass du sprichst: Es naht das siebente Jahr, das Erlassjahr –, und dass du deinen armen Bruder nicht unfreundlich ansiehst und ihm nichts gibst; sonst wird er wider dich zu dem HERRN rufen und bei dir wird Sünde sein. 10 Sondern du sollst ihm geben, und dein Herz soll sich’s nicht verdrießen lassen, dass du ihm gibst; denn dafür wird dich der HERR, dein Gott, segnen in allen deinen Werken und in allem, was du unternimmst. 11 Es werden allezeit Arme sein im Lande; darum gebiete ich dir und sage, dass du deine Hand auftust deinem Bruder, der bedrängt und arm ist in deinem Lande.

Freilassung hebräischer Sklaven und Sklavinnen

12 Wenn sich dein Bruder, ein Hebräer – oder eine Hebräerin –, dir verkauft, so soll er dir sechs Jahre dienen; im siebenten Jahr sollst du ihn als frei entlassen. 13 Und wenn du ihn freigibst, sollst du ihn nicht mit leeren Händen von dir gehen lassen, 14 sondern du sollst ihm aufladen von deinen Schafen, von deiner Tenne, von deiner Kelter, sodass du ihm gibst von dem, womit dich der HERR, dein Gott, gesegnet hat, 15 und sollst daran denken, dass du auch Knecht warst in Ägyptenland und der HERR, dein Gott, dich erlöst hat; darum gebiete ich dir solches heute. 16 Wird er aber zu dir sprechen: Ich will nicht fortgehen von dir, denn ich habe dich und dein Haus lieb – weil ihm wohl bei dir ist –, 17 so nimm einen Pfriemen und durchbohre ihm sein Ohr an dem Pfosten der Tür und lass ihn für immer deinen Knecht sein. Mit deiner Magd sollst du ebenso tun. 18 Und lass dir’s nicht schwerfallen, dass du ihn freilässt, denn er hat dir sechs Jahre wie zwei Tagelöhner gedient; so wird der HERR, dein Gott, dich segnen in allem, was du tust.

Heiligung der Erstgeburt

19 Alle Erstgeburt, die unter deinen Rindern und Schafen geboren wird, sollst du, wenn sie männlich ist, dem HERRN, deinem Gott, heiligen. Du sollst nicht ackern mit dem Erstling deiner Rinder und nicht scheren die Erstlinge deiner Schafe. 20 Vor dem HERRN, deinem Gott, sollst du sie essen jährlich an der Stätte, die der HERR erwählt, du und dein Haus. 21 Wenn’s aber einen Fehler hat, dass es hinkt oder blind ist oder sonst irgendeinen bösen Fehler hat, so sollst du es nicht opfern dem HERRN, deinem Gott; 22 sondern in deiner Stadt sollst du es essen, du seist unrein oder rein, wie man Reh und Hirsch isst, 23 nur dass du sein Blut nicht isst, sondern es auf die Erde gießt wie Wasser!

5.Mose 15 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017