5.Mose 10 | Noua Traducere Românească Lutherbibel 2017

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
5.Mose 10 | Noua Traducere Românească

Tablele noi ale Legii

1 În vremea aceea DOMNUL mi‑a zis: «Taie două table de piatră asemenea celor dintâi și urcă‑te la Mine pe munte. Să faci și un Chivot de lemn. 2 Eu voi scrie pe table cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le‑ai spart. Apoi să le pui în Chivot.» 3 Am făcut un Chivot din lemn de salcâm, am tăiat două table de piatră asemenea celor dintâi și am urcat pe munte, având cele două table în mână. 4 Domnul a scris pe table ceea ce a fost scris pe primele, Cele Zece Porunci, pe care vi le spusese DOMNUL pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării. Și DOMNUL mi le‑a dat mie. 5 Apoi m‑am întors, coborând de pe munte, și am așezat tablele în Chivotul pe care l‑am făcut, după porunca DOMNULUI, și acolo au și rămas. 6 (Fiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaakan* la Mosera. Acolo a murit și a fost înmormântat Aaron, iar în locul lui a slujit ca preot Elazar, fiul său. 7 De acolo au pornit spre Gudgoda, iar de la Gudgoda spre Iotbata, o țară cu râuri de apă. 8 În vremea aceea, DOMNUL a separat seminția lui Levi, ca să ducă Chivotul Legământului DOMNULUI, să stea înaintea DOMNULUI ca să slujească și să binecuvânteze în Numele Lui. Aceste lucruri le‑au făcut până în ziua aceasta. 9 De aceea Levi nu are niciun teritoriu și nicio moștenire împreună cu frații săi. DOMNUL este moștenirea lui, după cum DOMNUL, Dumnezeul tău, le‑a vorbit.) 10 Am rămas pe munte timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, ca și mai înainte, iar DOMNUL m‑a ascultat și de data aceasta. DOMNUL n‑a mai dorit să vă distrugă. 11 După aceea, DOMNUL mi‑a zis: «Ridică‑te și pornește în călătorie în fruntea poporului, ca să intre și să ia în stăpânire țara pe care am promis‑o părinților lor că le‑o voi da.»

Esența Legii

12 Acum, Israel, ce altceva cere DOMNUL Dumnezeul tău de la tine decât să te temi de DOMNUL, Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să‑L iubești și să‑L slujești pe DOMNUL, Dumnezeul tău, din toată inima ta și din tot sufletul tău 13 și să păzești poruncile DOMNULUI și hotărârile Lui, pe care eu ți le dau astăzi spre binele tău? 14 Iată, ale DOMNULUI, Dumnezeul tău, sunt cerurile și cerurile cerurilor, pământul și tot ce este pe el. 15 Totuși, DOMNUL S‑a atașat doar de părinții tăi, iubindu‑i, și v‑a ales pe voi, sămânța lor după ei, dintre toate popoarele, așa cum se vede în ziua aceasta. 16 De aceea, să vă circumcideți inima* și să nu vă mai înțepeniți ceafa. 17 Căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor și Stăpânul stăpânilor*, Dumnezeul cel mare, puternic și de temut, Care nu ține parte nimănui și nu primește mită, 18 Care face dreptate orfanului și văduvei și iubește pe străin, dându‑i hrană și îmbrăcăminte. 19 Să‑l iubiți pe străin, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului. 20 Să te temi de DOMNUL, Dumnezeul tău, și să‑I slujești. De El să te atașezi și în Numele Lui să juri. 21 El este slava ta. El este Dumnezeul tău Care a făcut pentru tine aceste lucruri mari și de temut, pe care ochii tăi le‑au văzut. 22 Părinții tăi au coborât în Egipt în număr de șaptezeci de suflete, dar acum DOMNUL, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulțime cât stelele cerurilor.

Holy Bible, New Romanian Translation TM (Noua Traducere În Limba Română TM) Copyright © 2007, 2010, 2016 by Biblica, Inc. Used with permission. All rights reserved worldwide. “Biblica”, “International Bible Society” and the Biblica Logo are trademarks registered in the United States Patent and Trademark Office by Biblica, Inc. Used with permission.

Lutherbibel 2017

Die neuen Tafeln des Gesetzes

1 Zu derselben Zeit sprach der HERR zu mir: Haue dir zwei steinerne Tafeln zu wie die ersten und komm zu mir auf den Berg und mache dir eine hölzerne Lade, 2 so will ich auf die Tafeln die Worte schreiben, die auf den ersten waren, die du zerbrochen hast; und du sollst sie in die Lade legen. 3 So machte ich eine Lade aus Akazienholz und hieb zwei steinerne Tafeln zu, wie die ersten waren, und ging auf den Berg und hatte die beiden Tafeln in meinen Händen. 4 Da schrieb er auf die Tafeln, wie die erste Schrift war, die Zehn Worte, die der HERR zu euch geredet hatte mitten aus dem Feuer auf dem Berge zur Zeit der Versammlung; und der HERR gab sie mir. 5 Und ich wandte mich und ging vom Berge herab und legte die Tafeln in die Lade, die ich gemacht hatte, und sie blieben darin, wie mir der HERR geboten hatte.

Aarons Tod. Aussonderung der Leviten

6 Und die Israeliten zogen aus von Beerot-Bene-Jaakan nach Moser. Dort starb Aaron und wurde daselbst begraben. Und sein Sohn Eleasar wurde Priester an seiner statt. 7 Von da zogen sie aus nach Gudgoda, von Gudgoda nach Jotbata, in ein Land mit Wasserbächen. 8 Zur selben Zeit sonderte der HERR den Stamm Levi aus, die Lade des Bundes des HERRN zu tragen und zu stehen vor dem HERRN, ihm zu dienen und in seinem Namen zu segnen bis auf diesen Tag. 9 Darum erhielt Levi weder Anteil noch Erbe mit seinen Brüdern. Denn der HERR ist sein Erbteil, wie der HERR, dein Gott, es ihm zugesagt hat.

Was der Herr von Israel fordert

10 Ich aber stand auf dem Berge wie das erste Mal, vierzig Tage und vierzig Nächte, und der HERR erhörte mich auch diesmal und wollte dich nicht verderben. 11 Er sprach zu mir: Mach dich auf, geh hin und zieh vor dem Volk her, damit sie hineinkommen und das Land einnehmen, das ich ihnen geben will, wie ich ihren Vätern geschworen habe. 12 Nun, Israel, was fordert der HERR, dein Gott, noch von dir, als dass du den HERRN, deinen Gott, fürchtest, dass du in allen seinen Wegen wandelst und ihn liebst und dem HERRN, deinem Gott, dienst von ganzem Herzen und von ganzer Seele, 13 dass du die Gebote des HERRN hältst und seine Rechte, die ich dir heute gebiete, auf dass dir’s wohlgehe? 14 Siehe, der Himmel und aller Himmel Himmel und die Erde und alles, was darinnen ist, das ist des HERRN, deines Gottes. 15 Und doch hat er nur deine Väter angenommen, dass er sie liebte, und hat ihre Nachkommen, nämlich euch, erwählt aus allen Völkern, so wie es heute ist. 16 So beschneidet nun die Vorhaut eurer Herzen und seid hinfort nicht halsstarrig. 17 Denn der HERR, euer Gott, ist der Gott aller Götter und der Herr über alle Herren, der große Gott, der Mächtige und der Schreckliche, der die Person nicht ansieht und kein Geschenk nimmt 18 und schafft Recht den Waisen und Witwen und hat die Fremdlinge lieb, dass er ihnen Speise und Kleider gibt. 19 Darum sollt ihr auch die Fremdlinge lieben; denn ihr seid auch Fremdlinge gewesen in Ägyptenland. 20 Den HERRN, deinen Gott, sollst du fürchten, ihm sollst du dienen, ihm sollst du anhangen und bei seinem Namen schwören. 21 Er ist dein Ruhm, und er ist dein Gott, der bei dir solche großen und schrecklichen Dinge getan hat, die deine Augen gesehen haben. 22 Deine Väter zogen hinab nach Ägypten mit siebzig Seelen; aber nun hat dich der HERR, dein Gott, zahlreich gemacht wie die Sterne am Himmel.