Römer 12 | Noua Traducere Românească

Vieți consacrate lui Dumnezeu

1 Prin urmare, vă îndemn, fraților, prin îndurările lui Dumnezeu, să vă aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu. Aceasta va fi o slujbă* duhovnicească* din partea voastră! 2 Nu vă conformați acestui veac, ci lăsați‑vă transformați prin reînnoirea minții voastre, ca să puteți discerne care este voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută și desăvârșită.

Smerenie și slujire

3 Căci prin harul care mi‑a fost dat, spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine, ci să aibă o gândire cumpătată*, potrivit cu măsura credinței pe care Dumnezeu a împărțit‑o fiecăruia. 4 Pentru că, așa cum într‑un trup avem multe mădulare, iar mădularele n‑au toate aceeași funcție, 5 tot astfel și noi, cei mulți, suntem un singur trup în Cristos, iar fiecare în parte ne suntem mădulare unii altora. 6 Avem diferite daruri, după harul care ne‑a fost dat: dacă cineva are darul profeției, să‑l folosească potrivit cu mărimea credinței sale; 7 dacă are darul slujirii, să‑l folosească în slujire; dacă are darul învățăturii, să‑l folosească pentru a da învățătură; 8 dacă are darul încurajării, să‑l folosească spre încurajarea altora; cel ce dăruiește, să dăruiască cu generozitate; cel ce conduce, să conducă cu râvnă; cel ce are milă de alții, să facă acest lucru cu bucurie.

Principii pentru viața creștină

9 Dragostea să fie fără ipocrizie. Să vă fie scârbă de rău! Să vă lipiți de bine! 10 Iubiți‑vă unii pe alții* cu o dragoste frățească! În cinste, dați‑vă întâietate unii altora! 11 În ce privește râvna, să nu fiți leneși! Fiți plini de zel în duh! Slujiți Domnului! 12 Bucurați‑vă în speranță! Răbdați în necaz! Stăruiți în rugăciune! 13 Luați parte la împlinirea nevoilor sfinților!* Urmăriți ospitalitatea! 14 Binecuvântați‑i pe cei ce vă persecută! Binecuvântați, nu blestemați! 15 Bucurați‑vă cu cei ce se bucură! Plângeți cu cei ce plâng! 16 Să aveți aceleași gânduri unii pentru alții! Nu vă gândiți la lucrurile înalte, ci deprindeți‑vă cu cele smerite*! Nu vă considerați singuri înțelepți! 17 Nu răsplătiți nimănui cu rău pentru rău! Urmăriți ce este bine înaintea tuturor oamenilor! 18 Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, trăiți în pace cu toți oamenii! 19 Preaiubiților, nu vă răzbunați singuri, ci lăsați loc mâniei lui Dumnezeu, pentru că este scris: „A Mea este răzbunarea! Eu voi răsplăti!“ zice Domnul.* 20 Însă, „Dacă dușmanul tău este flămând, dă‑i să mănânce; dacă este însetat, dă‑i să bea. Căci, făcând așa, vei îngrămădi cărbuni aprinși pe capul lui“* 21 Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!

Einheitsübersetzung 2016

WEISUNGEN FÜR DAS LEBEN DER GEMEINDE

Erneuerung im Denken

1 Ich ermahne euch also, Brüder und Schwestern, kraft der Barmherzigkeit Gottes, eure Leiber als lebendiges, heiliges und Gott wohlgefälliges Opfer darzubringen - als euren geistigen Gottesdienst. 2 Und gleicht euch nicht dieser Welt an, sondern lasst euch verwandeln durch die Erneuerung des Denkens, damit ihr prüfen und erkennen könnt, was der Wille Gottes ist: das Gute, Wohlgefällige und Vollkommene!

Das Gleichnis vom Leib und seinen Gliedern. Mahnung zur Besonnenheit

3 Denn aufgrund der Gnade, die mir gegeben ist, sage ich einem jeden von euch: Strebt nicht über das hinaus, was euch zukommt, sondern strebt danach, besonnen zu sein, jeder nach dem Maß des Glaubens, das Gott ihm zugeteilt hat! 4 Denn wie wir an dem einen Leib viele Glieder haben, aber nicht alle Glieder dieselbe Aufgabe haben, 5 so sind wir, die vielen, ein Leib in Christus, als Einzelne aber sind wir Glieder, die zueinander gehören. 6 Wir haben unterschiedliche Gaben, je nach der uns verliehenen Gnade. Hat einer die Gabe prophetischer Rede, dann rede er in Übereinstimmung mit dem Glauben; 7 hat einer die Gabe des Dienens, dann diene er. Wer zum Lehren berufen ist, der lehre; 8 wer zum Trösten und Ermahnen berufen ist, der tröste und ermahne. Wer gibt, gebe ohne Hintergedanken; wer Vorsteher ist, setze sich eifrig ein; wer Barmherzigkeit übt, der tue es freudig.

Ethische und religiöse Verhaltensregeln für den Alltag

9 Die Liebe sei ohne Heuchelei. Verabscheut das Böse, haltet fest am Guten! 10 Seid einander in brüderlicher Liebe zugetan, übertrefft euch in gegenseitiger Achtung! 11 Lasst nicht nach in eurem Eifer, lasst euch vom Geist entflammen und dient dem Herrn! 12 Freut euch in der Hoffnung, seid geduldig in der Bedrängnis, beharrlich im Gebet! 13 Nehmt Anteil an den Nöten der Heiligen; gewährt jederzeit Gastfreundschaft! 14 Segnet eure Verfolger; segnet sie, verflucht sie nicht! 15 Freut euch mit den Fröhlichen und weint mit den Weinenden! 16 Seid untereinander eines Sinnes; strebt nicht hoch hinaus, sondern bleibt demütig! Haltet euch nicht selbst für klug! 17 Vergeltet niemandem Böses mit Bösem! Seid allen Menschen gegenüber auf Gutes bedacht! 18 Soweit es euch möglich ist, haltet mit allen Menschen Frieden! 19 Übt nicht selbst Vergeltung, Geliebte, sondern lasst Raum für das Zorngericht Gottes; denn es steht geschrieben: Mein ist die Vergeltung, ich werde vergelten, spricht der Herr. 20 Vielmehr: Wenn dein Feind Hunger hat, gib ihm zu essen, wenn er Durst hat, gib ihm zu trinken; tust du das, dann sammelst du glühende Kohlen auf sein Haupt. 21 Lass dich nicht vom Bösen besiegen, sondern besiege das Böse durch das Gute!

Römer 12 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016