Apostelgeschichte 18 | Noua Traducere Românească

În Corint

1 După aceea a plecat din Atena și s‑a dus în Corint. 2 Acolo a întâlnit un iudeu pe nume Akyla, originar din Pont, care venise de curând din Italia împreună cu soția lui, Priscila*, deoarece Claudiu* poruncise ca toți iudeii să plece din Roma*. Pavel s‑a dus la ei 3 și, fiindcă aveau aceeași meserie, a rămas la ei și lucrau împreună. Căci meseria lor era aceea de a face corturi. 4 În fiecare zi de Sabat, Pavel purta discuții în sinagogă și‑i convingea atât pe iudei, cât și pe greci. 5 Dar atunci când Silas și Timotei s‑au coborât acolo din Macedonia, Pavel s‑a dedicat în întregime predicării, depunând mărturie înaintea iudeilor că Isus este Cristosul. 6 Când i s‑au împotrivit și l‑au batjocorit, el și‑a scuturat praful de pe haine, zicând: „Sângele vostru să fie asupra capului vostru! Eu sunt curat. De acum încolo mă voi duce la neamuri!“ 7 Și, după ce a ieșit de acolo, a intrat în casa unuia pe nume Titius* Iustus, om devotat lui Dumnezeu, a cărui casă era lângă sinagogă. 8 Crispos, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată familia lui și, de asemenea, mulți dintre corintenii care îl auziseră pe Pavel, au crezut și ei și au fost botezați. 9 Noaptea, Domnul i‑a vorbit lui Pavel într‑o viziune: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea, 10 căci Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să‑ți facă rău. Vorbește, fiindcă am mult popor în această cetate!“ 11 Astfel, Pavel a stat acolo un an și șase luni și i‑a învățat Cuvântul lui Dumnezeu.

Pavel înaintea proconsulului Galio

12 În timp ce Galio era proconsul* al Ahaiei, iudeii s‑au ridicat într‑un singur gând împotriva lui Pavel, l‑au dus înaintea scaunului de judecată 13 și au zis: „Acesta incită oamenii să se închine lui Dumnezeu într‑un fel care este împotriva Legii*!“ 14 Pavel tocmai voia să deschidă gura să vorbească, dar Galio le‑a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreun delict sau de vreo ticăloșie gravă, v‑aș îngădui plângerea, iudeilor; 15 dar, întrucât este o dispută cu privire la cuvinte, la nume și la Legea voastră, vă privește! Eu nu vreau să fiu judecător al acestor lucruri!“ 16 Și i‑a alungat de la scaunul de judecată. 17 Atunci ei l‑au apucat pe Sostenes, conducătorul sinagogii, și l‑au bătut chiar în fața scaunului de judecată, fără ca lui Galio să‑i pese de aceasta.

Pavel se întoarce în Antiohia

18 Pavel a rămas destul de multe zile acolo. Apoi și‑a luat rămas bun de la frați și a plecat pe mare spre Siria, împreună cu Priscila și Akyla, după ce și‑a* ras capul în Chencrea*, căci făcuse un jurământ*. 19 Când au ajuns în Efes, i‑a lăsat acolo pe însoțitorii săi, iar el a intrat în sinagogă și a purtat discuții cu iudeii. 20 Aceștia l‑au rugat să rămână la ei mai mult timp, dar el n‑a acceptat, 21 ci și‑a luat rămas bun de la ei, zicând: „Trebuie neapărat să țin la Ierusalim sărbătoarea care vine. Dacă Dumnezeu vrea, mă voi întoarce din nou la voi.“ Și a plecat din Efes pe mare. 22 S‑a dat jos în Cezareea*, s‑a suit la Ierusalim și a salutat biserica, iar apoi a coborât în Antiohia*. 23 După ce a petrecut un timp acolo, a plecat străbătând din loc în loc ținutul Galatiei și al Frigiei și întărindu‑i pe toți ucenicii.

Apollos

24 Un iudeu pe nume Apollos, originar din Alexandria, care era un vorbitor elocvent* și tare în Scripturi, a venit în Efes. 25 El era instruit în ce privește Calea Domnului, vorbea cu un duh înfocat și dădea învățătură cu acuratețe despre lucrurile privitoare la Isus, deși cunoștea numai botezul lui Ioan. 26 A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă, iar când Priscila și Akyla l‑au auzit, l‑au luat acasă și i‑au explicat și mai amănunțit Calea lui Dumnezeu. 27 Pentru că el voia să treacă în Ahaia*, frații l‑au încurajat și au scris ucenicilor să‑l primească bine. Când a ajuns, el le‑a fost de mare ajutor celor ce, prin har, deveniseră credincioși. 28 Căci el îi înfrunta pe iudei în public, dovedind pe baza Scripturilor că Isus este Cristosul.

Einheitsübersetzung 2016

Paulus in Korinth

1 Hierauf verließ Paulus Athen und ging nach Korinth. 2 Dort traf er einen aus Pontus stammenden Juden namens Aquila, der vor Kurzem aus Italien gekommen war, und dessen Frau Priscilla. Claudius hatte nämlich angeordnet, dass alle Juden Rom verlassen müssten. Diesen beiden schloss er sich an, 3 und da sie das gleiche Handwerk betrieben, blieb er bei ihnen und arbeitete dort. Sie waren Zeltmacher von Beruf. 4 An jedem Sabbat redete er in der Synagoge und suchte Juden und Griechen zu überzeugen. 5 Als aber Silas und Timotheus aus Mazedonien eingetroffen waren, widmete sich Paulus ganz dem Wort und bezeugte den Juden, dass Jesus der Christus sei. 6 Als sie sich dagegen auflehnten und Lästerungen ausstießen, schüttelte er seine Kleider aus und sagte zu ihnen: Euer Blut komme über euer Haupt! Ich bin daran unschuldig. Von jetzt an werde ich zu den Heiden gehen. 7 Und er ging von da in das Haus eines gewissen Titius Justus hinüber, eines Gottesfürchtigen, dessen Haus an die Synagoge grenzte. 8 Krispus aber, der Synagogenvorsteher, kam mit seinem ganzen Haus zum Glauben an den Herrn; und viele Korinther, die davon hörten, wurden gläubig und ließen sich taufen. 9 Der Herr aber sagte nachts in einer Vision zu Paulus: Fürchte dich nicht! Rede nur, schweige nicht! 10 Denn ich bin mit dir, niemand wird dir etwas antun. Viel Volk nämlich gehört mir in dieser Stadt. 11 So blieb Paulus ein Jahr und sechs Monate und lehrte bei ihnen das Wort Gottes. 12 Als aber Gallio Prokonsul von Achaia war, traten die Juden einmütig gegen Paulus auf, brachten ihn vor den Richterstuhl* 13 und sagten: Dieser verführt die Menschen zu einer Gottesverehrung, die gegen das Gesetz verstößt. 14 Als Paulus etwas erwidern wollte, sagte Gallio zu den Juden: Läge hier ein Vergehen oder Verbrechen vor, ihr Juden, so würde ich eure Klage ordnungsgemäß behandeln. 15 Streitet ihr jedoch über Lehre und Namen und euer Gesetz, dann seht selber zu! Darüber will ich nicht Richter sein. 16 Und er wies sie vom Richterstuhl weg. 17 Da ergriffen alle den Synagogenvorsteher Sosthenes und verprügelten ihn vor dem Richterstuhl. Gallio aber kümmerte sich nicht darum.

Die Rückkehr des Paulus über Ephesus nach Antiochia – Ende der zweiten Missionsreise

18 Paulus blieb noch längere Zeit. Dann verabschiedete er sich von den Brüdern und segelte zusammen mit Priscilla und Aquila nach Syrien ab. In Kenchreä hatte er sich aufgrund eines Gelübdes den Kopf kahl scheren lassen.* 19 Sie gelangten nach Ephesus. Dort trennte er sich von den beiden; er selbst ging in die Synagoge und redete zu den Juden. 20 Sie baten ihn, noch länger zu bleiben; aber er wollte nicht, 21 sondern verabschiedete sich und sagte: Ich werde wieder zu euch kommen, wenn Gott es will. So fuhr er von Ephesus ab, 22 landete in Cäsarea, zog nach Jerusalem hinauf, begrüßte dort die Gemeinde und ging dann nach Antiochia hinab.

Beginn der dritten Missionsreise

23 Nachdem er dort einige Zeit geblieben war, zog er weiter, durchwanderte zuerst das galatische Land, dann Phrygien und stärkte alle Jünger.

Die Missionsarbeit des Apollos in Ephesus

24 Ein Jude namens Apollos kam nach Ephesus. Er stammte aus Alexandria, war redekundig und in der Schrift bewandert. 25 Er war unterwiesen im Weg des Herrn. Er sprach mit glühendem Geist und trug die Lehre von Jesus genau vor; doch kannte er nur die Taufe des Johannes. 26 Er begann, mit Freimut in der Synagoge zu sprechen. Priscilla und Aquila hörten ihn, nahmen ihn zu sich und legten ihm den Weg Gottes noch genauer dar. 27 Als er nach Achaia gehen wollte, schrieben die Brüder den Jüngern und ermunterten sie, ihn aufzunehmen. Nach seiner Ankunft wurde er den Gläubigen durch die Gnade eine große Hilfe. 28 Denn mit Nachdruck widerlegte er die Juden, indem er öffentlich aus der Schrift nachwies, dass Jesus der Christus sei.

Apostelgeschichte 18 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016