2.Mose 13 | Noua Traducere Românească

Sărbătoarea Azimelor și răscumpărarea întâilor născuți

1 DOMNUL i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2 „Sfințește* pentru Mine orice întâi născut, care este băiat, dintre fiii lui Israel. Primul rod al pântecului, atât dintre oameni, cât și dintre animale, este al Meu.“ 3 Moise a zis poporului: „Aduceți‑vă aminte de ziua aceasta, în care ați ieșit din Egipt, din casa robilor, pentru că DOMNUL v‑a scos de acolo cu mână puternică. Să nu se mănânce pâine dospită. 4 Astăzi ieșiți, în luna Abib*. 5 Când DOMNUL te va duce în țara canaaniților, a hitiților, a amoriților, a hiviților și a iebusiților, țară pe care El a jurat părinților tăi că ți‑o va da, – o țară în care curge lapte și miere –, să ții această slujbă în luna aceasta. 6 Șapte zile să mănânci azime, iar în a șaptea zi să fie o sărbătoare în cinstea DOMNULUI. 7 Timp de șapte zile să se mănânce azime. Să nu se vadă la tine pâine dospită și niciun fel de aluat să nu fie văzut pe întreg teritoriul tău. 8 Să istorisești copilului tău în ziua aceea, zicând: «Aceasta este o aducere-aminte a ceea ce a făcut DOMNUL pentru mine când am ieșit din Egipt.» 9 Să fie pentru tine ca un semn pe mână și ca un semn de aducere-aminte între ochii tăi, pentru ca Legea DOMNULUI să fie pe buzele tale. Căci cu mână puternică te‑a scos DOMNUL din Egipt. 10 Să ții această hotărâre la vremea ei, în fiecare an. 11 Când DOMNUL te va duce în țara canaaniților, așa cum ți‑a jurat ție și părinților tăi, și ți‑o va da, 12 să închini DOMNULUI pe toți aceia care vor fi primul rod al pântecului. Toți întâii născuți dintre vitele tale să fie ai DOMNULUI și anume fiecare mascul. 13 Dar orice întâi născut al măgăriței să‑l răscumperi cu un miel*, iar dacă nu‑l răscumperi, să‑i frângi gâtul*. De asemenea, să răscumperi pe fiecare întâi născut dintre fiii tăi. 14 Și când fiul tău te va întreba într‑o bună zi: «Ce înseamnă aceasta?», tu să‑i răspunzi: «DOMNUL ne‑a scos cu mână puternică din Egipt, din casa robilor. 15 Când Faraon s‑a încăpățânat să nu ne lase să plecăm, DOMNUL i‑a ucis pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al omului până la întâiul născut al animalelor. De aceea jertfesc DOMNULUI primul mascul al fiecărui animal și răscumpăr pe fiecare întâi născut dintre fiii mei. 16 Aceasta să‑ți fie ca un semn pe mână și ca niște bentițe între ochi*, căci DOMNUL ne‑a scos cu mână puternică din Egipt.»“

Trecerea Mării Roșii

17 Când Faraon a lăsat poporul să plece, Dumnezeu nu i‑a condus pe drumul spre țara filistenilor, deși era mai aproape, pentru că Dumnezeu a zis: „Să nu cumva ca poporul, văzând războiul, să‑i pară rău și să se întoarcă în Egipt.“ 18 Astfel, Dumnezeu a condus poporul, punându‑l să ocolească pe drumul spre pustie, către Marea Roșie*. Fiii lui Israel au ieșit din țara Egiptului pregătiți pentru război. 19 Moise a luat cu el oasele lui Iosif, care‑i pusese pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Dumnezeu va veni sigur la voi. Să luați atunci oasele mele de aici.“* 20 Ei au plecat din Sucot și apoi și‑au așezat tabăra la Etam, la marginea pustiei. 21 Ca să‑i conducă pe drum, DOMNUL a mers înaintea lor într‑un stâlp de nor ziua și într‑un stâlp de foc noaptea, ca să le dea lumină, astfel că puteau călători atât ziua, cât și noaptea. 22 Nici stâlpul de nor din timpul zilei, nici stâlpul de foc din timpul nopții nu se depărta dinaintea poporului.

Einheitsübersetzung 2016

1 Der HERR sprach zu Mose: 2 Erkläre alle Erstgeburt als mir geheiligt! Alles, was bei den Israeliten den Mutterschoß durchbricht, bei Mensch und Vieh, gehört mir. 3 Mose sagte zum Volk: Denkt an diesen Tag, an dem ihr aus Ägypten, dem Sklavenhaus, fortgezogen seid; denn mit starker Hand hat euch der HERR von dort herausgeführt. Nichts Gesäuertes soll man essen. 4 Heute im Monat Abib seid ihr weggezogen. 5 Wenn dich der HERR in das Land der Kanaaniter, Hetiter, Amoriter, Hiwiter und Jebusiter geführt hat - er hat deinen Vätern mit einem Eid zugesichert, dir das Land zu geben, wo Milch und Honig fließen -, erfülle diesen Dienst in diesem Monat! 6 Sieben Tage sollst du ungesäuerte Brote essen, am siebten Tag ist ein Fest für den HERRN. 7 Ungesäuerte Brote soll man sieben Tage lang essen. Nichts Gesäuertes soll man bei dir sehen und kein Sauerteig soll in deinem ganzen Gebiet zu finden sein. 8 An diesem Tag erzähl deinem Sohn: Das geschieht für das, was der HERR an mir getan hat, als ich aus Ägypten auszog. 9 Es sei dir ein Zeichen an der Hand und ein Erinnerungsmal zwischen deinen Augen, damit die Weisung des HERRN in deinem Mund sei. Denn mit starker Hand hat dich der HERR aus Ägypten herausgeführt. 10 Bewahre diese Satzung, Jahr für Jahr, zur festgesetzten Zeit! 11 Der HERR wird dich in das Land der Kanaaniter bringen und wird es dir geben, wie er dir und deinen Vätern mit einem Eid zugesichert hat. 12 Dann musst du alles, was den Mutterschoß durchbricht, vor den HERRN bringen; alle männlichen Erstlinge, die dein Vieh wirft, gehören dem HERRN. 13 Jeden Erstling vom Esel aber löse durch ein Schaf aus! Willst du ihn nicht auslösen, dann brich ihm das Genick! Jeden Erstgeborenen deiner Söhne musst du auslösen. 14 Wenn dich morgen dein Sohn fragt: Was bedeutet das?, dann sag ihm: Mit starker Hand hat uns der HERR aus Ägypten, aus dem Sklavenhaus, herausgeführt. 15 Als der Pharao hart blieb und uns nicht ziehen ließ, erschlug der HERR alle Erstgeborenen im Land Ägypten, bei Mensch und Vieh. Darum opfere ich dem HERRN alle männlichen Tiere, die den Mutterschoß durchbrechen; alle Erstgeborenen meiner Söhne aber löse ich aus. 16 Das sei dir ein Zeichen an deiner Hand und ein Gehänge zwischen deinen Augen auf deiner Stirn; denn mit starker Hand hat uns der HERR aus Ägypten herausgeführt.

Rettung im Roten Meer

17 Als der Pharao das Volk ziehen ließ, führte sie Gott nicht den Weg ins Philisterland, obwohl er der kürzere war. Denn Gott sagte: Die Leute könnten es sonst, wenn sie Krieg erleben, bereuen und nach Ägypten zurückkehren wollen. 18 So ließ sie Gott einen Umweg machen, der durch die Wüste des Roten Meeres führte. Geordnet zogen die Israeliten aus dem Land Ägypten hinauf. 19 Mose nahm die Gebeine Josefs mit; denn dieser hatte die Söhne Israels beschworen: Wenn Gott sich euer annimmt, dann nehmt meine Gebeine von hier mit hinauf! 20 Sie brachen von Sukkot auf und schlugen ihr Lager in Etam am Rand der Wüste auf. 21 Der HERR zog vor ihnen her, bei Tag in einer Wolkensäule, um ihnen den Weg zu zeigen, bei Nacht in einer Feuersäule, um ihnen zu leuchten. So konnten sie Tag und Nacht unterwegs sein. 22 Die Wolkensäule wich bei Tag nicht von der Spitze des Volkes und die Feuersäule nicht bei Nacht.

2.Mose 13 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016

Sărbătoarea Azimelor și răscumpărarea întâilor născuți

Trecerea Mării Roșii

Rettung im Roten Meer