Markus 8 | Noua Traducere Românească

Isus hrănește peste patru mii de oameni

1 În zilele acelea s‑a adunat din nou o mare mulțime de oameni și nu aveau ce să mănânce. Isus i‑a chemat pe ucenici și le‑a zis: 2 – Mi‑e milă de cei din mulțime, pentru că sunt deja trei zile de când ei stau cu Mine și n‑au ce să mănânce, 3 iar dacă îi las să plece acasă flămânzi, vor leșina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe. 4 Ucenicii Lui I‑au răspuns: – De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să‑i sature pe acești oameni? 5 Isus i‑a întrebat: – Câte pâini aveți? Ei au zis: – Șapte. 6 Isus i‑a poruncit mulțimii să se așeze pe pământ. Și după ce a luat cele șapte pâini și a mulțumit, le‑a frânt și le‑a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le‑au împărțit mulțimii. 7 Mai aveau și câțiva peștișori. El i‑a binecuvântat și a zis să fie împărțiți și aceștia. 8 Au mâncat toți și s‑au săturat. Și au adunat șapte coșuri pline cu firimiturile rămase. 9 Erau în jur de patru mii de bărbați. După ce i‑a lăsat să plece, 10 Isus S‑a urcat imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui și S‑a dus în părțile Dalmanutei.*

Fariseii cer un semn

11 Fariseii au venit și au început să discute aprins cu Isus, căutând un semn din cer* de la El ca să‑L pună la încercare. 12 Însă Isus, oftând adânc în duhul Său, a zis: „De ce caută această generație un semn? Adevărat vă spun că acestei generații nu i se va da niciun semn.“ 13 Apoi i‑a lăsat, S‑a urcat iarăși în barcă și S‑a dus de cealaltă parte a mării.

Drojdia fariseilor și a lui Irod

14 Ucenicii uitaseră să ia pâini și nu aveau cu ei în barcă decât o pâine. 15 Isus le‑a poruncit, zicând: – Aveți grijă, feriți‑vă de drojdia fariseilor și de drojdia lui Irod! 16 Ei vorbeau unii cu alții despre faptul că nu aveau pâini. 17 Cunoscând aceasta, Isus le‑a zis: – De ce vorbiți între voi că n‑aveți pâini? Tot nu înțelegeți, nici nu pricepeți? Aveți inima împietrită? 18 Aveți ochi, dar nu vedeți și aveți urechi, dar nu auziți?* Nu vă mai aduceți aminte, 19 atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni, câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat? Ei I‑au zis: – Douăsprezece. 20 – Iar când am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați, câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat? Ei I‑au zis: – Șapte. 21 Atunci El le‑a zis: – Tot nu înțelegeți?

Isus vindecă un orb la Betsaida

22 Când au ajuns în Betsaida, I‑au adus un orb și L‑au rugat să Se atingă de el. 23 Isus l‑a luat pe orb de mână și l‑a dus afară din sat. A scuipat pe ochii acestuia, Și‑a pus mâinile peste el și l‑a întrebat: – Vezi ceva? 24 Omul s‑a uitat și a zis: – Văd niște oameni, dar mi se par ca niște pomi care umblă. 25 Atunci Isus Și‑a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar el a privit țintă și i‑a revenit vederea. Acum el vedea toate lucrurile clar. 26 Isus l‑a trimis acasă, zicând: – Să nu intri în sat și nici să nu spui cuiva în sat!

Mărturisirea de credință a lui Petru

27 Isus S‑a dus împreună cu ucenicii Lui în satele Cezareei lui Filip*. Pe drum, Isus i‑a întrebat pe ucenicii Săi, zicându‑le: – Cine zic oamenii că sunt Eu? 28 Ei I‑au răspuns, zicând: – Unii zic că ești Ioan Botezătorul, alții zic că ești Ilie, iar alții spun despre Tine că ești unul dintre profeți. 29 El i‑a întrebat: – Dar voi, cine ziceți că sunt Eu? Petru, răspunzând, I‑a zis: – Tu ești Cristosul! 30 Atunci Isus le‑a atras atenția să nu spună nimănui despre El.

Isus vorbește despre moartea și învierea Sa

31 Apoi a început să‑i învețe că Fiul Omului trebuie să sufere multe* și să fie respins de către bătrâni*, de către conducătorii preoților și de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie. 32 Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L‑a luat deoparte și a început să‑L mustre. 33 Dar Isus S‑a întors, S‑a uitat la ucenicii Săi și l‑a mustrat pe Petru, zicând: – Pleacă! Înapoia Mea, Satan*, căci tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.

Prețul uceniciei

34 Apoi i‑a chemat pe cei din mulțime alături de ucenicii Săi și le‑a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să‑și ia crucea și să Mă urmeze. 35 Căci oricine vrea să‑și salveze viața, o va pierde, dar cel ce‑și pierde viața de dragul Meu și de dragul Evangheliei, o va salva. 36 Într-adevăr, la ce i‑ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă și‑ar pierde sufletul? 37 Sau ce va da un om în schimbul sufletului său? 38 Căci de cel ce îi va fi rușine de Mine și de cuvintele Mele, în această generație adulteră și păcătoasă, de acela Îi va fi rușine și Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri.“

Újszövetség: élet, igazság és világosság

Négyezer ember megvendégelése

1 Azokban a napokban, mivel ismét fölötte nagy volt a sokaság, és nem volt mit enniük, magához szólította Jézus a tanítványait, és mondta nekik: 2 „Szánakozom e sokaságon, mert immár harmadik napja, hogy velem vannak, és nincs mit enniük; 3 és ha éhen bocsátom haza őket, kidőlnek az úton, mert némelyek közülük messziről jöttek.“ 4 A tanítványai pedig ezt felelték neki: „Honnan laktathatná jól ezeket valaki kenyérrel itt e pusztában?“ 5 És megkérdezte őket: „Hány kenyeretek van?“ Azok pedig mondták: „Hét.“ 6 Akkor megparancsolta a sokaságnak, hogy telepedjenek le a földre. És vette a hét kenyeret, és hálákat adva, megszegte, és adta az ő tanítványainak, hogy tegyék eléjük. És a sokaság elé tették. 7 Volt egy kevés haluk is. És hálákat adva azt mondta, hogy tegyék eléjük azokat is. 8 Ettek azért, és jóllaktak; és fölszedték a maradék darabokat, hét kosárral. 9 Akik pedig ettek mintegy négyezren voltak. Ezután elbocsátotta őket. 10 És azonnal hajóba szállt tanítványaival, és elment Dalmanuta vidékére.

A farizeusok jelt kívánnak

11 Kijöttek hozzá a farizeusok, és kezdték őt faggatni, mennyei jelt kívánva tőle, hogy kísértsék őt. 12 Ő pedig lelkében felfohászkodva, ezt mondta: „Miért kíván jelt ez a nemzetség? Bizony mondom nektek: Nem adatik jel ennek a nemzetségnek.“ 13 És otthagyva őket, ismét hajóba szállt, és a túlsó partra ment. Őrizkedjetek a farizeusok kovászától és a Heródes kovászától! 14 De elfelejtettek kenyeret vinni, és egy kenyérnél nem volt velük több a hajóban. 15 És Jézus figyelmeztette őket, mondván: „Vigyázzatok, őrizkedjetek a farizeusok kovászától és a Heródes kovászától!“ 16 Ekkor egymás között tanakodtak, hogy nincs kenyerünk. 17 Jézus pedig észrevette ezt, és mondta nekik: „Miért tanakodtok, hogy nincsen kenyeretek? Még most sem látjátok be és nem értitek? Mégis kemény a szívetek? 18 Van szemetek, és nem láttok, és van fületek, és nem hallotok? Nem emlékeztek 19 mikor az öt kenyeret megszegtem az ötezernek, hány kosarat hoztatok el darabokkal tele?“ Mondták neki: „Tizenkettőt.“ 20 „Amikor pedig a hetet a négyezernek, hány kosarat hoztatok el darabokkal tele?“ Azok pedig mondták: „Hetet.“ 21 És mondta nekik Jézus: „Hogy nem értitek hát?“

A bétsaidai vak meggyógyítása

22 Azután Betsaidába ment, és egy vakot vittek hozzá, és kérték őt, hogy érintse meg. 23 Ő pedig megfogta a vaknak kezét, kivezette őt a falun kívül, és a szemeibe köpve és kezeit reátéve, megkérdezte őt, vajon lát-e valamit. 24 Az pedig föltekintve mondta: „Látom az embereket, mint valami járkáló fákat.“ 25 Azután kezeit ismét rátette annak szemeire, ő pedig feltekintett vele, és meggyógyult, és messze és világosan látott mindent. 26 És hazaküldte, mondván: „Se a faluba be ne menj, se senkinek el ne mondd a faluban.“

Péter vallástétele

27 És elment Jézus tanítványaival együtt Cézárea Filippi falvaiba. Útközben megkérdezte tanítványaitól: „Kinek mondanak engem az emberek?“ 28 Ők pedig így feleltek: „Keresztelő Jánosnak, némelyek Illésnek, ismét némelyek pedig egynek a próféták közül.“ 29 Ő pedig ezt kérdezte tőlük: „Hát ti kinek mondtok engem?“ Péter így felelt neki: „Te vagy a Krisztus.“ 30 És rájuk parancsolt, hogy senkinek se szóljanak felőle.

Jézus először szól nyíltan haláláról és feltámadásáról

31 És tanítani kezdte őket, hogy az Emberfiának sokat kell szenvednie, megvettetnie a vénektől, a főpapoktól és az írástudóktól, és megöletnie, és harmadnapra fel kell támadnia. 32 És ezt nyíltan mondta. Péter pedig magához vonva őt, dorgálni kezdte. 33 Ő azonban megfordulva tanítványaira tekintett, megfeddte Pétert, és ezt mondta: „Távozz tőlem, Sátán, mert nem az Isten dolgaira, hanem az emberi dolgokra gondolsz.“

Jézus követése

34 A sokaságot pedig az ő tanítványaival együtt magához szólítva, ezt mondta nekik: „Ha valaki énutánam akar jönni, tagadja meg magát, vegye fel az ő keresztjét, és kövessen engem. 35 Mert aki meg akarja tartani az ő életét, elveszti azt, aki pedig elveszti az ő életét énérettem és az evangéliumért, az megtalálja azt. 36 Mert mit használ az embernek, ha az egész világot megnyeri, lelkében pedig kárt vall? 37 Avagy mit adhat az ember váltságul az ő lelkéért? 38 Mert aki szégyell engem és az én beszédeimet e parázna és bűnös nemzetség között, az Emberfia is szégyellni fogja azt, mikor eljön az ő Atyja dicsőségében a szent angyalokkal.“

Markus 8 | Noua Traducere Românească Újszövetség: élet, igazság és világosság