Lukas 5 | Noua Traducere Românească

Chemarea primilor apostoli

1 În timp ce Se afla lângă lacul Ghenezaret* și mulțimea se înghesuia în jurul Lui ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, 2 Isus a văzut două bărci trase la marginea lacului. Pescarii coborâseră din ele și‑și spălau năvoadele. 3 S‑a urcat într‑una din bărci, care era a lui Simon, și l‑a rugat s‑o depărteze puțin de la țărm. Apoi S‑a așezat și, din barcă, a început să dea învățătură mulțimilor. 4 Când a terminat de vorbit, i‑a zis lui Simon: – Depărtează barca la apă adâncă și aruncați‑vă năvoadele pentru pescuit! 5 Simon, răspunzând, a zis: – Stăpâne, toată noaptea ne‑am ostenit, dar n‑am prins nimic. Totuși, la cuvântul Tău, voi arunca năvoadele. 6 Au făcut așa și au prins atât de mulți pești, încât începuse să li se rupă năvoadele. 7 Le‑au făcut semn confraților lor din cealaltă barcă, să vină să‑i ajute. Aceștia au venit și au umplut amândouă bărcile cu atât de mult pește, încât erau să se scufunde. 8 Când Simon Petru a văzut ce s‑a întâmplat, a căzut la genunchii lui Isus și I‑a zis: – Doamne, pleacă de la mine, pentru că sunt un om păcătos! 9 Căci atât el, cât și cei ce erau împreună cu el fuseseră cuprinși de uimire datorită capturii de pește pe care o reușiseră. 10 La fel erau și Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, confrații lui Simon. Isus i‑a răspuns lui Simon: – Nu te teme! De acum înainte vei fi pescar de oameni! 11 După ce au adus bărcile la țărm, au lăsat totul și L‑au urmat.

Curățirea unui bolnav de lepră

12 În timp ce El era într‑una dintre cetăți, iată că un om plin de lepră*, când L‑a văzut pe Isus, s‑a aruncat cu fața la pământ și L‑a rugat fierbinte, zicând: – Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești*! 13 Isus a întins mâna, l‑a atins și a zis: – Da, vreau. Fii curățit! Și imediat lepra s‑a depărtat de la el. 14 Isus i‑a poruncit: – Să nu spui nimănui, ci du‑te, arată‑te preotului și adu un dar pentru curățirea ta, așa cum a poruncit Moise,* ca mărturie pentru ei. 15 Dar vestea cu privire la El se răspândea tot mai mult, astfel că mulțimi mari de oameni se adunau să‑L asculte și să fie vindecați de neputințele lor. 16 El însă Se retrăgea în locuri pustii și Se ruga.

Vindecarea unui paralitic

17 Într‑una din zile, în timp ce El dădea învățătură, erau acolo și niște farisei* și învățători ai Legii*, care veniseră de prin toate satele Galileei și ale Iudeei și din Ierusalim. Puterea Domnului era cu El, ca să vindece. 18 Și iată că niște oameni aduceau pe pat* un om care era paralizat. Ei încercau să intre cu el, ca să‑l pună înaintea lui Isus. 19 Dar fiindcă n‑au găsit cum să‑l aducă înăuntru din cauza mulțimii, s‑au urcat pe acoperișul* casei și l‑au coborât cu patul printre cărămizi*, în mijlocul mulțimii, înaintea lui Isus. 20 Văzând Isus credința lor, a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!“ 21 Cărturarii* și fariseii au început să‑și zică: „Cine este Acesta Care rostește blasfemii? Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?!“ 22 Însă Isus, cunoscând gândurile lor, a răspuns, zicându‑le: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 23 Ce este mai ușor, a spune: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică‑te și umblă!»? 24 Dar, ca să știți că Fiul Omului* are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i‑a zis El celui ce era paralizat – ridică‑te, ia‑ți patul și du‑te acasă!“ 25 Și deodată el s‑a ridicat înaintea lor, și‑a luat patul pe care zăcuse și s‑a dus acasă, slăvindu‑L pe Dumnezeu. 26 Pe toți i‑a cuprins uimirea și Îl slăveau pe Dumnezeu. S‑au umplut de teamă și au zis: „Astăzi am văzut lucruri nemaiîntâlnite!“

Chemarea lui Levi

27 După toate acestea, Isus a ieșit afară și a văzut un vameș, pe nume Levi*, șezând la vamă*. El i‑a zis: „Urmează‑Mă!“ 28 El a lăsat totul, s‑a ridicat și L‑a urmat. 29 Apoi Levi a dat un mare ospăț la el acasă pentru Isus. Și o mare mulțime de vameși și de alți oaspeți luau masa împreună cu ei. 30 Fariseii și cărturarii murmurau împotriva ucenicilor Lui, zicând: – De ce mâncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii*? 31 Însă Isus, răspunzând, le‑a zis: – Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci bolnavii. 32 Eu n‑am venit să‑i chem la pocăință pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.

Despre post

33 Ei I‑au zis: – Ucenicii* lui Ioan, ca și cei ai fariseilor, postesc des* și fac rugăciuni, dar ai Tăi mănâncă și beau! 34 Isus le‑a răspuns: – Puteți să‑i faceți pe nuntași să postească în timp ce mirele este cu ei? 35 Însă vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci, în zilele acelea, vor posti. 36 Le‑a spus apoi și o pildă*: – Nimeni nu rupe un petic dintr‑o haină nouă ca să‑l aplice la o haină veche. Altfel, o va rupe și pe cea nouă, iar peticul de la cea nouă nu se va potrivi la cea veche. 37 Și nimeni nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, vinul cel nou va crăpa burdufurile, iar el se va vărsa și burdufurile vor fi distruse. 38 Ci vinul nou trebuie turnat în burdufuri noi. 39 Și nimeni nu vrea să bea vin nou după ce a băut vin vechi, pentru că zice: „Cel vechi este mai bun*!“

Újszövetség: élet, igazság és világosság

Péter halfogása

1 Történt, hogy amikor a sokaság hozzá tódult, hogy hallgassa Isten beszédét, ő a Genezáret-tónál állt, 2 és látott két hajót állni a vízen. A halászok pedig, miután azokból kiszálltak, a hálóikat mosták. 3 Beszállt az egyik hajóba, amely Simoné volt, és kérte őt, hogy vigye egy kissé beljebb a parttól. Amikor leült, a hajóból tanította a sokaságot. 4 Miután befejezte beszédét, ezt mondta Simonnak: „Evezz a mélyre, és vessétek ki hálóitokat fogásra!“ 5 Simon így felelt: „Mester, jóllehet egész éjszaka fáradtunk, mégsem fogtunk semmit, de a te parancsodra kivetem a hálót.“ 6 Amikor ezt megtették, a halaknak olyan sokaságát kerítették be, hogy szakadozott a hálójuk. 7 Ezért intettek társaiknak, akik a másik hajóban voltak, hogy jöjjenek, és segítsenek nekik. Azok odamentek, és megtöltötték mind a két hajót annyira, hogy csaknem elsüllyedtek. 8 Amikor ezt Simon Péter látta, Jézus lába elé borult, és ezt mondta: „Eredj el tőlem, mert én bűnös ember vagyok, Uram!“ 9 Mert félelem fogta el őt és mindazokat, aki vele voltak, a halfogás miatt. 10 Hasonlóképpen Jakabot és Jánost is, Zebedeus fiait, akik Simonnak társai voltak. Jézus ezt mondta Simonnak: „Ne félj, mostantól fogva embereket fogsz.“ 11 És a hajókat a szárazra vonták, elhagyták mindenüket, és követték őt.

Jézus meggyógyít egy leprást

12 Történt, hogy amikor az egyik városban volt, íme, volt ott egy leprával borított ember, és amikor meglátta Jézust, arcra borulva kérte őt, és ezt mondta: „Uram, ha akarod, megtisztíthatsz engem!“ 13 Jézus pedig kinyújtotta kezét, megérintette őt, és ezt mondta: „Akarom, tisztulj meg!“ És azonnal letisztult róla a lepra. 14 És megparancsolta neki, hogy ezt senkinek se mondja el, hanem: „Menj el, mutasd meg magad a papnak, és vigyél áldozatot megtisztulásodért, amint Mózes megparancsolta, bizonyságul nekik.“ 15 De a hír annál jobban elterjedt róla, és nagy sokaság gyűlt össze, hogy őt hallgassák, és hogy meggyógyítsa betegségüket. 16 Ő azonban félrevonult a pusztába, és imádkozott.

Jézus meggyógyítja a bénát

17 És történt egy napon, hogy tanított, és ott ültek a farizeusok és a törvénytudók, akik Galileának és Júdeának falvaiból és Jeruzsálemből jöttek, az Úr hatalma volt vele, hogy gyógyítson. 18 És íme, férfiak ágyon hoztak egy embert, aki béna volt, és igyekezték bevinni és elé tenni. 19 A sokaság miatt azonban nem találták módját, hogyan vigyék be, felmentek a háztetőre, és a cseréptetőn át bocsátották le ágyastól a középre, Jézus elé. 20 Ő pedig látva hitüket, így szólt: „Ember, megbocsátattak neked a te bűneid!“ 21 Az írástudók és farizeusok elkezdtek tanakodni: „Kicsoda ez, aki ilyen káromlást szól? Ki bocsáthatja meg a bűnöket, ha nem egyedül Isten?“ 22 Jézus felismerte gondolataikat, ezt mondta nekik: „Miért tanakodtok szívetekben? 23 Mi könnyebb, azt mondani: megbocsátattak neked a te bűneid, vagy azt mondani: kelj fel és járj? 24 Hogy pedig megtudjátok, hogy az Emberfiának van hatalma e földön megbocsátani a bűnöket (ezt mondta a bénának): Neked mondom, kelj fel, vedd fel az ágyadat, eredj haza!“ 25 És az szemük láttára felkelt, felvette, amin feküdt, és elment haza, dicsőítve Istent. 26 Ámulat fogta el mindnyájukat, dicsőítették Istent, és megteltek félelemmel, és ezt mondták: „Bizony csodálatos dolgokat láttunk ma!“

Jézus elhívja Lévit

27 Ezután kiment, és meglátott egy Lévi nevű vámszedőt, aki a vámnál ült, és ezt mondta neki: „Kövess engem!“ 28 Az otthagyva mindent, felkelt, és követte őt. 29 És Lévi nagy vendégséget készített neki házában. Vámosoknak és másoknak sokasága volt ott, akik velük együtt asztalhoz telepedtek. 30 Az írástudók és farizeusok pedig zúgolódtak, és a tanítványainak ezt mondták: „Miért esztek és isztok a vámszedőkkel és bűnösökkel együtt?“ 31 Jézus így válaszolt nekik: „Az egészségeseknek nincs szükségük orvosra, hanem a betegeknek. 32 Nem azért jöttem, hogy az igazakat hívjam megtérésre, hanem a bűnösöket.“

Jézus tanítása a böjtről

33 Azok pedig ezt mondták neki: „Mi az oka, hogy János tanítványai gyakran böjtölnek és imádkoznak, hasonlóképpen a farizeusoké is, a te tanítványaid pedig esznek és isznak?“ 34 Ő pedig ezt mondta nekik: „Rávehetitek-e a lakodalmasokat, hogy böjtöljenek, míg velük van a vőlegény? 35 De jönnek majd napok, amikor a vőlegény elvétetik tőlük, és akkor azokban a napokban böjtölnek majd.“ 36 Egy példázatot is mondott nekik: „Senki sem tép ki új ruhából foltot, hogy a régi ruhára varrja, mert így az újat is eltépi, és nem is illene a régi ruhához az új folt. 37 És senki sem tölti az új bort régi tömlőbe, mert az új bor kiszakítja a tömlőket, és a bor kiömlik, és a tömlők is tönkremennek. 38 Hanem az új bort új tömlőkbe kell tölteni, és akkor mindkettő megmarad. 39 Aki pedig óbort iszik, az nem kíván újat, mert azt mondja: Jobb az ó.“

Lukas 5 | Noua Traducere Românească Újszövetség: élet, igazság és világosság