Lukas 12 | Noua Traducere Românească

Ipocrizia fariseilor

1 Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: – Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2 Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe*, va fi proclamat de pe acoperișuri.

Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5 Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă*. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6 Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni*? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7 Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. 8 Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. 11 Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12 pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.

Pilda bogatului nesăbuit

13 Cineva din mulțime I‑a zis: – Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine! 14 Dar Isus i‑a răspuns: – Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?! 15 Apoi le‑a zis: – Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui! 16 Și le‑a spus o pildă: – Ogorul unui om bogat rodise din belșug. 17 El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“ 18 Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19 Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“ 20 Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“ 21 Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!

Despre îngrijorări

22 Apoi le‑a zis ucenicilor Săi: – De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața* voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! 23 Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24 Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!? 25 Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui*?! 26 Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?! 27 Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc*. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28 Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!? 29 Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30 căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31 Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu* și vi se vor da și acestea. 32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33 Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți* care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge. 34 Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

Îndemn la veghere

35 Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. 36 Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37 Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38 Fie că vine la a doua strajă* din noapte, fie că vine la a treia strajă*, fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! 39 Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 40 Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.

Robul credincios și înțelept

41 Petru L‑a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți? 42 Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43 Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44 Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45 Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46 stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două* și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii. 47 Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48 Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.

Nu pacea, ci dezbinarea

49 Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50 Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit! 51 Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52 Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei. 53 Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, iar fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei, iar fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei, iar nora împotriva soacrei.

Înțelegând vremurile

54 Apoi le‑a mai zis mulțimilor: – Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.*“ Și așa se întâmplă. 55 Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă. 56 Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți? 57 Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58 În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59 Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton*!

Библия, синодално издание

1 Между това, когато се събра народ с десетки хиляди, тъй че се тъпчеха един други, Той заговори първом на учениците Си: пазете се от фарисейския квас, който е лицемерие. 2 Няма нищо скрито, което да се не открие, и тайно, което да се не узнае; 3 затова, каквото сте казали в тъмно, то ще се чуе на видело; и каквото сте казали на ухо в скривалищата, то ще бъде разгласено от покривите. 4 А на вас, Моите приятели, казвам: не бойте се от тия, които убиват тялото и сетне не могат нищо повече да сторят; 5 но ще ви покажа, от кого да се боите: бойте се от Оногова, Който след убиването има власт да хвърли в геената; да, казвам ви, от Него се бойте. 6 Не пет ли врабчета се продават за два асария? И ни едно от тях не е забравено от Бога. 7 А вам и космите на главата са всички преброени. И тъй, не бойте се: от много врабчета вие сте по-ценни. 8 И казвам ви: всеки, който Мене признае пред човеците, и Син Човеческий ще признае него пред Божиите Ангели; 9 а който се отрече от Мене пред човеците, той ще бъде отречен пред Божиите Ангели. 10 И всекиму, който каже дума против Сина Човечески, ще бъде простено; а на оногова, който каже хула против Духа Светаго, няма да се прости. 11 А кога ви заведат в синагогите и при началствата и властите, не се грижете, как или що да отговорите, или що да кажете; 12 защото Дух Светий ще ви научи в същия час, какво трябва да кажете. 13 Някой пък от народа Му рече: Учителю, кажи на брата ми, да раздели с мене наследството. 14 А Той му рече: човече, кой Ме е поставил да ви съдя или деля? 15 При това им рече: гледайте и се пазете от користолюбие, защото животът на човека не се състои в това да преумножава имотите си. 16 И каза им притча, като рече: на един богат човек нивата се бе много обродила; 17 и той размишляваше в себе си и казваше: какво да направя? няма де да събера плодовете си. 18 И рече: това ще сторя: ще съборя житниците си и ще съградя по-големи, и ще събера там всичките си храни и благата си, 19 и ще кажа на душата си: душо, имаш много блага, приготвени за много години: почивай, яж, пий, весели се. 20 Но Бог му рече: безумнико, нощес ще ти поискат душата; а това, що си приготвил, кому ще остане? 21 Тъй бива с тогова, който събира имане за себе си, а не богатее в Бога. 22 И рече на учениците Си: затова ви казвам: не се грижете за душата си, какво да ядете, ни за тялото, какво да облечете: 23 душата струва повече от храната, и тялото – от облеклото. 24 Погледнете враните, че не сеят, нито жънат; те нямат ни скривалище, ни житница, и Бог ги храни; а колко сте вие по-ценни от птиците! 25 Па и кой от вас, грижейки се, може да придаде на ръста си един лакът? 26 И тъй, ако и най-малкото не можете направи, защо се грижите за другото? 27 Погледнете криновете, как растат: не се трудят, нито предат; но казвам ви, че нито Соломон във всичката си слава не се е облякъл тъй, както всеки един от тях. 28 И ако пък тревата на полето, която днес я има, а утре се хвърля в пещ, Бог тъй облича, то колко повече вас, маловерци! 29 Затова и вие не търсете, какво да ядете, или какво да пиете, и не се загрижайте, 30 защото всичко това търсят езичниците на света; а вашият Отец знае, че вие имате нужда от това; 31 но вие търсете царството Божие, и всичко това ще ви се придаде. 32 Не бой се, малко стадо! Понеже вашият Отец благоволи да ви даде царството. 33 Продайте си имотите и дайте милостиня. Пригответе си кесии, които да не овехтяват, съкровище на небесата, което да се не изчерпя, където крадец не приближава, и което молец не поврежда; 34 защото, дето е съкровището ви, там ще бъде и сърцето ви. 35 Да бъде кръстът ви препасан, и светилниците ви запалени; 36 и вие ще приличате на ония човеци, които очакват господаря си, кога ще се върне от сватба, за да му отворят веднага, щом дойде и почука. 37 Блазе на ония слуги, чийто господар ги намери будни, кога си дойде; истина ви казвам, той ще се препаше, и ще ги тури да седнат, и като пристъпи, ще им служи. 38 И ако дойде на втора стража, и на трета стража дойде, и ги намери тъй, блазе на тия слуги. 39 Знайте и това, че, ако стопанинът на къщата знаеше, в кой час ще дойде крадецът, той щеше да стои буден и нямаше да остави да му подкопаят къщата. 40 Бъдете, прочее, и вие готови, понеже, в който час не мислите, ще дойде Син Човеческий. 41 Тогава Петър Му рече: Господи, за нас ли казваш тая притча, или за всички? 42 А Господ рече: кой ли е оня верен и благоразумен домакин, когото господарят му е поставил над слугите си, за да им раздава навреме уречената храна? 43 Блазе на оня слуга, чийто господар, кога дойде, го намери, че постъпва тъй; 44 истина ви казвам, че той ще постави него над целия си имот. 45 Ако пък оня слуга каже в сърцето си: скоро няма да дойде господарят ми, и почне да бие слуги и слугини, да яде и да пие, и да се напива, – 46 господарят на тоя слуга ще дойде в ден, в който не очаква, и в час, който не знае, и ще го отдели и подложи на еднаква участ с неверните. 47 А оня слуга, който е знаял волята на господаря си, и не е бил готов, и не е постъпвал по волята му, ще бъде бит много; 48 който пък не е знаял и е направил нещо достойно за наказание, ще бъде бит малко. И от всекиго, комуто е много дадено, много и ще се иска, и комуто много е поверено, от него повече ще се изисква. 49 Огън дойдох да туря на земята, и колко бих желал да беше вече пламнал! 50 С кръщение трябва да се кръстя; и колко Ми е мъка, докато се свърши това! 51 Мислите, че дойдох мир да дам на земята? Не, казвам ви, а – раздяла; 52 защото отсега петима в една къща ще бъдат разделени, трима против двама, и двама против трима; 53 баща ще бъде против син, и син против баща; майка против дъщеря, и дъщеря против майка; свекърва против снаха си, и снаха против свекърва си. 54 Заговори и към народа: кога видите облак да се дига от запад, тозчас казвате: дъжд ще вали; тъй и бива; 55 а кога видите да духа южен вятър, казвате: жега ще бъде; и бива. 56 Лицемерци, лицето на земята и небето умеете да разпознавате, а това време как не узнавате? 57 А защо и сами от себе си не съдите, що е право? 58 Кога отиваш с противника си при началството, постарай се по пътя да се освободиш от него, за да те не откара при съдията, и съдията да те не предаде на мъчител, а мъчителят да те не хвърли в тъмница; 59 казвам ти: няма да излезеш оттам, докле не върнеш и последната стотинка.

Lukas 12 | Noua Traducere Românească Библия, синодално издание