Josua 8 | Noua Traducere Românească

Cucerirea cetății Ai

1 DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Nu te teme și nu te înspăimânta. Adună tot poporul pregătit de război, ridică‑te și suie‑te la Ai! Iată, îl dau în mâna ta pe regele din Ai împreună cu poporul său, cetatea sa și toată țara sa. 2 Să‑i faci cetății Ai și regelui ei la fel cum i‑ai făcut Ierihonului și regelui său. Totuși, veți putea păstra ca pradă lucrurile de preț și animalele. Pune oameni la pândă în spatele cetății.“ 3 Iosua s‑a ridicat împreună cu tot poporul pregătit de război ca să se suie la cetatea Ai. Iosua a ales treizeci de mii de războinici viteji și i‑a trimis în timpul nopții. 4 El le‑a poruncit, zicând: „Vedeți să vă puneți la pândă în spatele cetății, astfel încât să nu vă îndepărtați prea mult de cetate și să fiți pregătiți cu toții de luptă. 5 Eu și toți oamenii care sunt cu mine ne vom apropia de cetate, iar când ei vor ieși împotriva noastră ca și prima dată, noi ne vom retrage dinaintea lor. 6 Ei vor ieși afară după noi și astfel îi vom scoate din cetate. Căci ei vor zice: «Fug dinaintea noastră ca și prima dată!» Când noi vom fugi dinaintea lor, 7 voi să ieșiți de la pândă și să ocupați cetatea, căci DOMNUL, Dumnezeul vostru, o va da în mâinile voastre. 8 După ce veți cuceri cetatea, să‑i dați foc! Să faceți întocmai după Cuvântul DOMNULUI. Fiți cu luare-aminte la ce v‑am poruncit!“ 9 Apoi Iosua i‑a trimis, iar ei s‑au dus și au stat la pândă între Betel și Ai, la apus de cetatea Ai. Iosua însă a rămas peste noapte în mijlocul poporului. 10 Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață, a mobilizat poporul și s‑a suit spre Ai, în fruntea poporului, împreună cu bătrânii lui Israel. 11 Tot poporul pregătit de război, care era cu el, toți s‑au suit, s‑au apropiat de cetate și au ajuns înaintea ei. Ei și‑au așezat tabăra la nord de Ai, între ei și Ai existând o vale. 12 Iosua a luat aproape cinci mii de războinici și i‑a pus la pândă între Betel și Ai, la apus de cetate. 13 Astfel, ei au așezat poporul: toată tabăra care era la nord de cetate și ariergarda ei la apus de cetate. În noaptea aceea, Iosua a mers în mijlocul văii. 14 Când regele lui Ai a văzut lucrul acesta, el și bărbații cetății s‑au sculat în grabă dis‑de‑dimineață și au ieșit să‑l înfrunte pe Israel în luptă. El și tot poporul lui s‑au îndreptat într‑un loc anume dinaintea Arabei*, fără să știe că în spatele cetății stăteau la pândă oameni împotriva lui. 15 Iosua și tot Israelul s‑au prefăcut că sunt învinși și au fugit pe drumul către pustie. 16 Atunci tot poporul care era în Ai a fost chemat să‑i urmărească. Ei l‑au urmărit pe Iosua și au fost atrași astfel afară din cetate. 17 N‑a rămas niciun bărbat în Ai sau în Betel care să nu fi ieșit după Israel. Au lăsat cetatea deschisă și l‑au urmărit pe Israel. 18 Atunci DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Îndreaptă spre Ai sulița pe care o ai în mână, căci am să dau cetatea în mâna ta!“ Iosua și‑a îndreptat spre cetate sulița pe care o avea în mână. 19 Cei ce stăteau la pândă s‑au ridicat repede din locul lor și, de îndată ce și‑a întins el mâna, au alergat, au intrat în cetate, au capturat‑o și s‑au grăbit să‑i dea foc. 20 Bărbații din Ai s‑au întors, s‑au uitat și iată că fumul cetății se ridica spre cer. Ei n‑au mai fost în stare să scape nici într‑o parte, nici într-alta. Poporul care fugea spre pustie s‑a întors împotriva urmăritorilor lor. 21 Iosua și tot Israelul au văzut că cei ce stătuseră la pândă capturaseră cetatea și că se ridica fum din cetate, s‑au întors și au lovit pe oamenii din Ai. 22 Ceilalți au ieșit și ei din cetate împotriva urmăritorilor, astfel încât Israel i‑a prins din două părți și i‑a lovit până când i‑a nimicit, fără să lase vreun supraviețuitor sau vreun fugar. 23 Pe regele din Ai l‑au capturat viu și l‑au adus la Iosua. 24 După ce Israel a terminat de ucis pe toți locuitorii din Ai, în câmpie și în pustia unde îi urmăriseră, după ce aceștia au căzut cu toții sub ascuțișul sabiei, tot Israelul s‑a întors la Ai și a trecut cetatea prin ascuțișul sabiei. 25 Toți cei care au fost omorâți în ziua aceea, bărbați și femei, au fost în număr de douăsprezece mii – toți oamenii din Ai. 26 Iosua nu și‑a retras mâna pe care o ținea întinsă cu sulița, până când nu au fost nimiciți* toți locuitorii din Ai. 27 Israel a păstrat însă ca pradă animalele și lucrurile de preț din cetate, potrivit poruncii date de DOMNUL lui Iosua. 28 Iosua a ars cetatea Ai și a făcut din ea o movilă de moloz pentru totdeauna; ea a rămas așa până în ziua aceasta. 29 Pe regele din Ai l‑a spânzurat* de un copac, lăsându‑l acolo până seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să‑i coboare cadavrul din copac și să fie aruncat la intrarea porții cetății. Apoi au ridicat peste el o movilă mare de pietre, care a rămas acolo până în ziua aceasta.

Reînnoirea legământului pe muntele Ebal

30 Atunci Iosua a zidit un altar DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel, pe muntele Ebal, 31 așa cum Moise, robul DOMNULUI, le poruncise fiilor lui Israel potrivit cu cele scrise în Cartea Legii lui Moise: un altar din pietre întregi, neatinse de unelte din fier, altar pe care să aducă DOMNULUI arderi‑de‑tot și jertfe de pace*. 32 Acolo, înaintea fiilor lui Israel, Iosua a scris pe pietre o copie a Legii lui Moise. 33 Tot Israelul, bătrânii, supraveghetorii și judecătorii lui stăteau de‑o parte și de alta a Chivotului, în fața preoților leviți care duceau Chivotul Legământului DOMNULUI. Jumătate din popor, străini sau băștinași, erau așezați în fața muntelui Garizim, iar cealaltă jumătate în fața muntelui Ebal, așa cum poruncise mai înainte Moise, robul DOMNULUI, în scopul binecuvântării poporului Israel. 34 Apoi Iosua a citit toate cuvintele Legii – binecuvântarea și blestemul – potrivit tuturor celor scrise în Cartea Legii. 35 Nu a existat nicio poruncă din toate cele poruncite de Moise pe care să nu o fi citit Iosua înaintea întregii adunări a lui Israel, inclusiv înaintea femeilor, a copiilor, precum și a străinilor care trăiau în mijlocul lor.

Библия, синодално издание

1 Господ каза на Иисуса: не бой се и не се ужасявай; вземи със себе си всички мъже, способни за война, стани, иди към Гай; ето, Аз предавам в ръцете ти гайския цар и народа му, града му и земята му; 2 направи с Гай и царя му същото, каквото направи с Иерихон и царя му, само плячката и добитъка му си поделете; тури засада зад града. 3 Иисус и всички мъже, способни за война, станаха да идат към Гай, и избра Иисус трийсет хиляди души храбри и ги изпрати през нощта, 4 и даде им заповед, като каза: гледайте, вие ще бъдете на засада зад града; не се отдалечавайте от града и бъдете всички готови; 5 аз пък и всички мъже, които са с мене, ще се приближим до града и щом (жителите гайски) излязат срещу нас, както и по-напред, ние ще побегнем от тях; 6 те ще се втурнат подире ни, тъй че ние ще ги отвлечем от града, защото те ще кажат: „бягат от нас, както и по-напред“; кога побегнем от тях, 7 вие станете от засадата и завладейте града, и Господ, Бог ваш, ще го предаде в ръцете ви; 8 кога превземете града, запалете града с огън, направете според думата Господня; гледайте, аз ви заповядвам. 9 Тъй ги изпрати Иисус, и те отидоха в засада и заседнаха между Ветил и Гай, на запад от Гай; а Иисус пренощува оная нощ сред народа. 10 Като стана сутринта рано, Иисус прегледа народа и тръгна той и старейшините Израилеви пред народа за Гай; 11 и всички мъже, способни за война, които бяха с него, тръгнаха, приближиха се и дойдоха до града (откъм изток, а засадата беше на запад от града), 12 и разположиха стан на север от Гай, а между тях и Гай имаше долина. След това Иисус взе до пет хиляди души и ги постави в засада между Ветил и Гай, на запад от града. 13 И целия стан, който беше на север от града, народът си разположи тъй, че задната част беше на запад от града. А Иисус отиде оная нощ всред долината. 14 Щом гайският цар видя това, стана рано и излезе веднага с жителите градски против Израиля на бой, той и целият му народ, на определеното място пред равнината; но той не знаеше, че против него има засада зад града (му). 15 Иисус и цял Израил като че уж разбити от тях, побягнаха към пустинята; 16 а те извикаха целия народ, който беше в града, за да ги гонят, и, гонейки Иисуса, отдалечиха се от града; 17 и не остана в Гай и Ветил нито един човек, който да не бе се спуснал подир Израиля; а града си оставиха отворен, гонейки Израиля. 18 Тогава Господ каза на Иисуса: простри копието, що е в ръката ти, към Гай, понеже Аз ще го предам в ръцете ти (и засадата веднага ще стане от мястото си). Иисус простря към града (ръката си и) копието, що бе в ръката му. 19 А засадниците станаха веднага от мястото си и се втурнаха, щом той си простря ръката, влязоха в града, превзеха го и начаса предадоха града на огън. 20 Жителите гайски, като се озърнаха назад, видяха, че от града се дига дим към небето. И нямаше накъде да бягат – нито нататък, нито насам; защото народът, който бягаше към пустинята, обърна се срещу гонителите. 21 Иисус и цял Израил, като видяха, че засадниците превзеха града и от града се дига дим (към небето), върнаха се и почнаха да убиват гайчани; 22 а ония от града излязоха против тях тъй, че те се намираха посред израилтяните, от които едни бяха от една страна, а други от друга; тъй ги разбиха, че не оставиха от тях нито един жив, нито избягал; 23 а гайския цар хванаха жив и го доведоха при Иисуса. 24 Когато израилтяните избиха всички гайчани на полето, в пустинята, дето ги гониха, и след като те всички до един паднаха от острието на меча, тогава всички израилтяни се върнаха в Гай и го поразиха с острието на меча. 25 Погиналите в тоя ден мъже и жени, всички гайчани, бяха дванайсет хиляди. 26 Иисус не свали ръката си, която бе прострял с копието, докле не предаде на заклятие всички гайчани; 27 само добитъка и плячката от тоя град синовете Израилеви поделиха помежду си, според Господнята дума, която (Господ) бе казал на Иисуса. 28 Тогава Иисус изгори Гай и го обърна на вечни развалини, на пустиня доднес; 29 а гайския цар обеси на дърво (и го остави на дървото) до вечерта; след залез-слънце пък Иисус заповяда, та снеха трупа му от дървото, хвърлиха го пред градските порти, и натрупаха върху му голяма грамада камъни, която е оцеляла и доднес. 30 Тогава Иисус съгради жертвеник на Господа, Бога Израилев, на планина Гевал, 31 както Моисей, раб Господен, бе заповядал на синовете Израилеви, за което е писано в книгата на Моисеевия закон, жертвеник от цели камъни, до които не се е допирало желязо; и принесоха върху него всесъжение Господу и извършиха мирни жертви. 32 И там на камъните (Иисус) написа препис от закона на Моисея, който тоя бе написал пред синовете Израилеви. 33 Цял Израил, старейшините му и надзорниците (му) и съдиите му, застанаха от едната и другата страна на ковчега срещу свещениците (и) левитите, които носеха ковчега на завета Господен, – както пришълците, така и природните жители, едната половина от тях при планина Гаризим, а другата половина при планина Гевал, както по-преди Моисей, раб Господен, бе заповядал да се благославя народът Израилев. 34 След това (Иисус) прочете всички думи на закона, благословията и проклятието, както е писано в книгата на закона; 35 от всичко, що Моисей бе заповядал (на Иисуса), нямаше ни една дума, която Иисус да не прочете пред цялото Израилско събрание, пред (мъже и) жени и деца и пришълци, които се намираха между тях.

Josua 8 | Noua Traducere Românească Библия, синодално издание

Cucerirea cetății Ai

Reînnoirea legământului pe muntele Ebal