Johannes 18 | Noua Traducere Românească

Arestarea lui Isus

1 După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat împreună cu ucenicii Lui dincolo de uedul* Chidron, unde era o grădină. El și ucenicii Lui au intrat în ea. 2 Iuda, cel care L‑a trădat, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se întâlnise adesea cu ucenicii Săi acolo. 3 Prin urmare, Iuda a luat o cohortă* și niște gărzi de‑ale conducătorilor preoților și de‑ale fariseilor, și au venit acolo cu candele, torțe și arme. 4 Isus, știind tot ce urmează să I se întâmple, a ieșit și i‑a întrebat: – Pe cine căutați? 5 Ei I‑au răspuns: – Pe Isus nazarineanul! El le‑a zis: – Eu sunt! Iuda, cel care L‑a trădat, stătea și el împreună cu ei. 6 Când Isus le‑a zis: „Eu sunt!“, ei s‑au dat înapoi și au căzut la pământ. 7 El i‑a întrebat din nou: – Pe cine căutați? Ei I‑au zis: – Pe Isus nazarineanul! 8 Isus a răspuns: – V‑am spus că Eu sunt. Deci, dacă pe Mine Mă căutați, lăsați‑i pe aceștia să se ducă! 9 Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească cuvântul pe care‑l spusese: „N‑am pierdut pe niciunul dintre cei pe care Mi i‑ai dat.“* 10 Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos‑o și l‑a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu‑i urechea dreaptă. Numele acelui sclav era Malchus. 11 Însă Isus i‑a zis lui Petru: „Pune‑ți sabia în teacă! Nu voi bea oare paharul* pe care Mi l‑a dat Tatăl?“

Isus este dus la Ana; prima lepădare a lui Petru

12 Atunci cohorta, comandantul ei și gărzile iudeilor L‑au arestat pe Isus, L‑au legat 13 și L‑au dus mai întâi la Ana*. Căci acesta era socrul lui Caiafa*, care era mare preot în anul acela. 14 Iar Caiafa era cel care‑i sfătuise pe iudei că este mai de folos să moară un singur om pentru popor. 15 Simon Petru împreună cu un alt ucenic L‑au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, iar apoi l‑a adus pe Petru înăuntru. 17 Atunci slujnica, portăreasa, i‑a zis lui Petru: – Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om? El a zis: – Nu sunt! 18 Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. 19 Marele preot L‑a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i‑a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna am dat învățătură în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n‑am spus nimic în ascuns. 21 De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă‑i pe cei care au auzit ce le‑am vorbit! Iată că ei știu ce am vorbit!“ 22 După ce a spus Isus acestea, una dintre gărzile care stăteau acolo I‑a dat o palmă lui Isus, zicând: – Așa‑i răspunzi marelui preot?! 23 Isus i‑a răspuns: – Dacă am vorbit rău, mărturisește ce anume este rău. Dar dacă am vorbit bine, de ce Mă bați? 24 Ana L‑a trimis legat la Caiafa, marele preot.

A doua și a treia lepădare a lui Petru

25 Simon Petru stătea acolo și se încălzea. I‑au zis: – Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui? Dar el a negat și a zis: – Nu sunt! 26 Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis: – Nu te‑am văzut eu în grădină cu El?! 27 Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul*.

Isus înaintea lui Pilat

28 Atunci L‑au dus pe Isus de la Caiafa la pretoriu*. Era în zori. Ei n‑au intrat în pretoriu, ca să nu se pângărească și să poată mânca jertfa de Paște. 29 Așadar, Pilat* a ieșit la ei și le‑a zis: – Ce acuzație aduceți împotriva Acestui Om? 30 Ei au răspuns și i‑au zis: – Dacă Acesta nu era Unul Care face rău, nu L‑am fi dat pe mâna ta! 31 Atunci Pilat le‑a zis: – Luați‑L voi și judecați‑L potrivit cu Legea voastră! Iudeii i‑au răspuns: – Nouă nu ne este permis să omorâm pe nimeni. 32 Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească cele spuse de Isus, când a arătat prin ce fel de moarte urma să moară. 33 Atunci Pilat a intrat din nou în pretoriu, L‑a chemat pe Isus și I‑a zis: – Ești Tu Împăratul iudeilor? 34 Isus a răspuns: – De la tine însuți spui lucrul acesta sau ți l‑au spus alții despre Mine? 35 Pilat a răspuns: – Sunt eu cumva iudeu?! Neamul Tău și conducătorii preoților Te‑au dat pe mâna mea! Ce‑ai făcut? 36 Isus a răspuns: – Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s‑ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum, Împărăția Mea nu este de aici. 37 Atunci Pilat I‑a zis: – Deci ești Tu Împărat? Isus a răspuns: – Tu o spui: sunt Împărat! Eu pentru aceasta M‑am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă de glasul Meu. 38 Pilat L‑a întrebat: – Ce este adevărul? Și zicând aceasta, a ieșit din nou la iudei și le‑a zis: – Eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El. 39 Dar este obiceiul vostru să vă eliberez un deținut cu ocazia Paștelui. Vreți deci să vi‑L eliberez pe Împăratul iudeilor? 40 Ei au strigat din nou: – Nu pe El, ci pe Barabba*! Barabba era un răsculat*.

Библия, синодално издание

1 Като каза това Иисус, излезе с учениците Си отвъд потока Кедрон, дето имаше градина, в която влезе Сам Той и учениците Му. 2 А това място знаеше и Иуда, който щеше да Го предаде, защото Иисус често се събираше там с учениците Си. 3 Тогава Иуда, като взе една чета войници и слуги от първосвещениците и фарисеите, дохожда там с фенери, светила и с оръжия. 4 А Иисус, знаейки всичко, каквото щеше да стане с Него, излезе и им рече: кого търсите? 5 Отговориха Му: Иисуса Назорея. Иисус им казва: Аз съм. С тях стоеше и Иуда, който Го предаваше. 6 И като им рече: Аз съм, те се дръпнаха назад и паднаха на земята. 7 Пак ги попита: кого търсите? Те рекоха: Иисуса Назорея. 8 Иисус отговори: казах ви, че съм Аз; и тъй, ако Мене търсите, тях оставете да си идат; 9 за да се сбъдне словото, казано от Него: „от ония, които си Ми дал, никого не погубих“. 10 А Симон Петър, който имаше нож, измъкна го, удари слугата на първосвещеника и му отряза дясното ухо. Името на слугата беше Малх. 11 Но Иисус рече на Петра: тури ножа си в ножницата; да не изпия ли чашата, която Ми е дал Отец? 12 Тогава четата и хилядникът и слугите иудейски хванаха Иисуса и Го вързаха, 13 и отведоха Го първом при Ана; защото той беше тъст на Каиафа, който през нея година беше първосвещеник. 14 А Каиафа беше оня, който бе дал на иудеите съвет, че е по-добре един човек да погине за народа. 15 След Иисуса вървяха Симон Петър и другият ученик; а тоя ученик беше познат на първосвещеника, и влезе с Иисуса в двора първосвещеников. 16 А Петър стоеше вън до вратата. Другият пък ученик, който беше познат на първосвещеника, излезе, та говори на вратарката, и въведе Петра. 17 Тогава слугинята-вратарка казва на Петра: да не си и ти от учениците на Този Човек? Той отговаря: не съм. 18 А робите и слугите бяха си наклали огън, понеже беше студено, и стояха, та се грееха. Петър стоеше с тях и се грееше. 19 А първосвещеникът попита Иисуса за учениците Му и за учението Му. 20 Иисус му отговори: Аз открито говорих на света; Аз винаги съм поучавал в синагогите и в храма, дето отвред се събират иудеите, и скришом нищо не съм говорил. 21 Защо питаш Мене? Питай ония, които са слушали, що съм им говорил; ето, те знаят, що съм говорил. 22 Когато Той каза това, един от слугите, който стоеше наблизо, удари плесница на Иисуса и рече: тъй ли отговаряш на първосвещеника? 23 Иисус му отвърна: ако говорих зле, докажи злото; ако ли – добре, защо Ме биеш? 24 Тогава Ана Го прати вързан при първосвещеник Каиафа. 25 А Симон Петър стоеше и се грееше. И рекоха му: да не си и ти от Неговите ученици? Той се отрече и каза: не съм. 26 Един от слугите първосвещеникови, сродник на оногова, комуто Петър бе отрязал ухото, казва: не те ли видях аз в градината с Него? 27 Петър пак се отрече; и тозчас петел пропя. 28 Поведоха Иисуса от Каиафа в преторията. Беше заран; и те не влязоха в преторията, за да се не осквернят, та да могат да ядат пасхата. 29 Тогава излезе Пилат при тях и рече: в какво обвинявате Тоя Човек? 30 Отговориха му и рекоха: ако Той не беше злодеец, не щяхме да ти Го предадем. 31 Пилат им рече: вземете Го вие и Го съдете по вашия закон. Иудеите му рекоха: нам не е позволено да убием никого; 32 за да се сбъдне думата Иисусова, която беше казал, когато даваше да се разбере, от каква смърт щеше да умре. 33 Тогава Пилат пак влезе в преторията и повика Иисуса и Му рече: Ти ли си Иудейският Цар? 34 Иисус му отговори: от себе си ли говориш това, или други ти казаха за Мене? 35 Пилат отговори: та аз иудеин ли съм? Твоят народ и първосвещениците Те предадоха на мене; какво си сторил? 36 Иисус отговори: Моето царство не е от тоя свят: ако беше царството Ми от тоя свят, Моите слуги щяха да се борят, за да не бъда предаден на иудеите; но сега царството Ми не е оттук. 37 А Пилат Му рече: и тъй, цар ли си Ти? Иисус отговори: ти казваш, че съм цар. Аз затова се родих, и затова дойдох на света, за да свидетелствувам за истината; всякой, който е от истината, слуша гласа Ми. 38 Пилат Му рече: що е истина? И като каза това, пак излезе при иудеите и им рече: аз не намирам никаква вина у Него. 39 Но у вас има обичай, да ви пускам едного за Пасха; желаете ли да ви пусна Царя Иудейски? 40 Тогава пак закрещяха всички, казвайки: не Него, а Варава. Варава пък беше разбойник.

Johannes 18 | Noua Traducere Românească Библия, синодално издание

Arestarea lui Isus

Isus este dus la Ana; prima lepădare a lui Petru

A doua și a treia lepădare a lui Petru

Isus înaintea lui Pilat