Apostelgeschichte 11 | Noua Traducere Românească

1 Apostolii și frații care erau în Iudeea au auzit că neamurile au primit și ele Cuvântul lui Dumnezeu. 2 Când Petru s‑a suit la Ierusalim, unii dintre creștinii circumciși îl judecau, 3 zicând: – Ai intrat în casă la niște bărbați necircumciși și ai mâncat cu ei! 4 Atunci Petru a început să le explice pe rând cele întâmplate și le‑a zis: 5 – Eram în cetatea Iafo și, în timp ce mă rugam, am avut*, într‑o răpire sufletească, o viziune. Am văzut un obiect coborând – ceva ca o pânză mare fiind adusă jos din cer, de cele patru colțuri – și venind până la mine. 6 M‑am uitat în ea cu atenție și am văzut patrupede de pe pământ, fiare sălbatice, târâtoare* și păsări ale cerului. 7 Apoi am auzit un glas care mi‑a zis: „Petru, ridică‑te, înjunghie și mănâncă!“ 8 Însă eu am zis: „Nicidecum, Doamne! Căci niciodată n‑a intrat în gura mea ceva întinat sau necurat!“ 9 Dar glasul mi‑a vorbit a doua oară din cer: „Ceea ce a curățit Dumnezeu, să nu consideri întinat!“ 10 Lucrul acesta s‑a întâmplat de trei ori. Apoi toate au fost ridicate iarăși la cer. 11 Și iată că imediat după aceea, la poarta casei în care eram, stăteau trei bărbați trimiși la mine din Cezareea*. 12 Duhul mi‑a spus să mă duc cu ei fără să fac deosebire. Împreună cu mine au mers și acești șase frați. Am intrat în casa acelui om, 13 iar el ne‑a istorisit cum a văzut un înger stând în casa lui și zicând: „Trimite la Iafo și cheamă‑l pe Simon, numit și Petru, 14 care îți va spune cuvinte prin care vei fi mântuit tu și toată familia ta!“ 15 În timp ce eu începusem să vorbesc, Duhul Sfânt S‑a coborât peste ei, așa cum S‑a coborât și peste noi la început. 16 Atunci mi‑am amintit de cuvintele Domnului, așa cum El obișnuia să spună: „Ioan, într-adevăr, a botezat cu* apă, dar voi veți fi botezați cu Duhul Sfânt.“ 17 Deci, dacă Dumnezeu le‑a dat același dar ca și nouă, care am crezut în Domnul Isus Cristos, cine eram eu ca să‑L pot împiedica* pe Dumnezeu?! 18 Când au auzit ei aceste lucruri, s‑au liniștit și L‑au slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Așadar, Dumnezeu le‑a dat și neamurilor pocăința care duce la viață!“

Biserica în Antiohia

19 Cei ce fuseseră împrăștiați din cauza persecuției care avusese loc în urma uciderii lui Ștefan au ajuns până în Fenicia, în Cipru și în Antiohia*. Ei nu vorbeau despre Cuvânt nimănui în afară de iudei. 20 Câțiva dintre ei însă, niște bărbați din Cipru și din Cirena, care veniseră în Antiohia, le‑au vorbit și grecilor, vestindu‑le Evanghelia despre Domnul Isus. 21 Mâna Domnului era cu ei, și astfel un mare număr de oameni care au crezut, s‑au întors la Domnul. 22 Vestea despre ei a ajuns și la urechile bisericii care era în Ierusalim, astfel că l‑au trimis pe Barnabas să meargă până în Antiohia. 23 Când a ajuns el și a văzut harul lui Dumnezeu, s‑a bucurat și i‑a îndemnat pe toți să rămână lângă Domnul cu o inimă devotată.* 24 Căci Barnabas era un om bun și plin de Duhul Sfânt și de credință. Și o mulțime mare de oameni a fost adăugată la Domnul. 25 S‑a dus apoi la Tars ca să‑l caute pe Saul 26 și, când l‑a găsit, l‑a dus în Antiohia. Astfel, timp de un an întreg, ei s‑au adunat cu biserica și au dat învățătură la o mare mulțime de oameni. În Antiohia, ucenicii au fost numiți pentru prima oară „creștini“*. 27 În acele zile, au coborât din Ierusalim în Antiohia niște profeți. 28 Unul dintre ei, pe nume Agab, s‑a ridicat și a arătat, prin Duhul Sfânt, că urmează să vină o mare foamete în toată lumea*. Și așa s‑a și întâmplat în timpul lui Claudius*. 29 Atunci ucenicii au hotărât să le trimită ajutor fraților care locuiau în Iudeea, fiecare după posibilitățile lui; 30 și așa au și făcut, trimițând acest ajutor bătrânilor*, prin Barnabas și Saul.

Библия, синодално издание

1 Апостолите и братята, които бяха в Иудея, чуха, че и езичниците приели словото Божие. 2 И когато Петър възлезе в Иерусалим, обрязаните му натякваха, 3 думайки: ти си ходил при необрязани човеци и си ял с тях. 4 А Петър захвана да им разправя всичко поред, думайки: 5 аз бях в град Иопия и, като се молех, унесох се и видях видение: слизаше някакъв съд, сякаш голямо платнище, спущано от небето за четирите краища, и приближи до мене. 6 Като се взрях в него и разгледвах, видях четвероноги земни, зверове, влечуги и птици небесни. 7 И чух глас, който ми думаше: стани, Петре, заколи и яж! 8 Пък аз казах: не, Господи, защото нищо мръсно или нечисто не е никога влизало в устата ми. 9 А глас от небето повторно ми продума: което Бог е очистил, ти не считай за нечисто. 10 Това стана на три пъти; и пак се дигна всичко на небето. 11 И ето, тозчас, трима мъже се спряха пред къщата, в която бях, пратени от Кесария при мене. 12 А Духът ми каза да ида с тях, без да се двоумя. Дойдоха с мене и тия шестима братя, и влязохме в къщата на оня човек. 13 Той ни разказа, как видял в къщата си Ангел (светий), който застанал и му рекъл: прати в Иопия човеци и повикай Симона, наречен Петър; 14 той ще ти каже думи, чрез които ще се спасиш ти и целият ти дом. 15 И когато аз захванах да говоря, слезе върху тях Дух Светии, както и върху нас отначало. 16 Тогава си спомних думите на Господа, как Той говореше: „Иоан кръщава с вода, а вие ще бъдете кръстени с Дух Светий“. 17 Ако, прочее, Бог им даде равен дар, какъвто и нам, които повярвахме в Господа Иисуса Христа, кой съм аз, за да можех попречи Богу? 18 Като изслушаха това, те се успокоиха и прославяха Бога, думайки: и тъй, Бог и на езичниците даде покаяние за живот. 19 А ония, които се бяха разпръснали от гонението, настанало при убиването на Стефана, стигнаха до Финикия, Кипър и Антиохия и никому не проповядваха словото, освен на иудеи. 20 Имаше някои от тях кипряни и киринейци, които, като влязоха в Антиохия, говореха на елините и благовестяха Господа Иисуса. 21 И ръката Господня беше с тях, та голямо множество повярваха и се обърнаха към Господа. 22 Дойде слух за това до иерусалимската църква, и изпратиха Варнава да отиде в Антиохия. 23 Той, като пристигна и видя Божията благодат, зарадва се и увещаваше всички с искрено сърце да пребъдват в Господа, 24 защото той беше мъж добър, изпълнен с Дух Светий и с вяра. И доста народ се присъедини към Господа. 25 Тогаз Варнава отиде в Тарс да търси Савла, и, като го намери, доведе го в Антиохия. 26 Цяла година те се събираха в църква и поучаваха доста народ; и първом в Антиохия учениците бидоха наречени християни. 27 През ония дни слязоха в Антиохия пророци от Иерусалим. 28 И един от тях, по име Агав, стана и предвести чрез Духа, че по цяла вселена ще бъде голям глад, какъвто и настана при кесаря Клавдия. 29 Тогава учениците решиха, всеки според средствата си, да пратят помощ на братята, които живееха в Иудея; 30 това и сториха, като пратиха събраното до презвитерите по Варнава и Савла.

Apostelgeschichte 11 | Noua Traducere Românească Библия, синодално издание

Biserica în Antiohia