Matthäus 5 | New International Version

Introduction to the Sermon on the Mount

1 Now when Jesus saw the crowds, he went up on a mountainside and sat down. His disciples came to him,

The Beatitudes

2 and he began to teach them. He said: 3 ‘Blessed are the poor in spirit, for theirs is the kingdom of heaven. 4 Blessed are those who mourn, for they will be comforted. 5 Blessed are the meek, for they will inherit the earth. 6 Blessed are those who hunger and thirst for righteousness, for they will be filled. 7 Blessed are the merciful, for they will be shown mercy. 8 Blessed are the pure in heart, for they will see God. 9 Blessed are the peacemakers, for they will be called children of God. 10 Blessed are those who are persecuted because of righteousness, for theirs is the kingdom of heaven. 11 ‘Blessed are you when people insult you, persecute you and falsely say all kinds of evil against you because of me. 12 Rejoice and be glad, because great is your reward in heaven, for in the same way they persecuted the prophets who were before you.

Salt and light

13 ‘You are the salt of the earth. But if the salt loses its saltiness, how can it be made salty again? It is no longer good for anything, except to be thrown out and trampled underfoot. 14 ‘You are the light of the world. A town built on a hill cannot be hidden. 15 Neither do people light a lamp and put it under a bowl. Instead they put it on its stand, and it gives light to everyone in the house. 16 In the same way, let your light shine before others, that they may see your good deeds and glorify your Father in heaven.

The fulfilment of the law

17 ‘Do not think that I have come to abolish the Law or the Prophets; I have not come to abolish them but to fulfil them. 18 For truly I tell you, until heaven and earth disappear, not the smallest letter, not the least stroke of a pen, will by any means disappear from the Law until everything is accomplished. 19 Therefore anyone who sets aside one of the least of these commands and teaches others accordingly will be called least in the kingdom of heaven, but whoever practises and teaches these commands will be called great in the kingdom of heaven. 20 For I tell you that unless your righteousness surpasses that of the Pharisees and the teachers of the law, you will certainly not enter the kingdom of heaven.

Murder

21 ‘You have heard that it was said to the people long ago, “You shall not murder, and anyone who murders will be subject to judgment.” 22 But I tell you that anyone who is angry with a brother or sister** will be subject to judgment. Again, anyone who says to a brother or sister, “Raca,”* is answerable to the court. And anyone who says, “You fool!” will be in danger of the fire of hell. 23 ‘Therefore, if you are offering your gift at the altar and there remember that your brother or sister has something against you, 24 leave your gift there in front of the altar. First go and be reconciled to them; then come and offer your gift. 25 ‘Settle matters quickly with your adversary who is taking you to court. Do it while you are still together on the way, or your adversary may hand you over to the judge, and the judge may hand you over to the officer, and you may be thrown into prison. 26 Truly I tell you, you will not get out until you have paid the last penny.

Adultery

27 ‘You have heard that it was said, “You shall not commit adultery.” 28 But I tell you that anyone who looks at a woman lustfully has already committed adultery with her in his heart. 29 If your right eye causes you to stumble, gouge it out and throw it away. It is better for you to lose one part of your body than for your whole body to be thrown into hell. 30 And if your right hand causes you to stumble, cut it off and throw it away. It is better for you to lose one part of your body than for your whole body to go into hell.

Divorce

31 ‘It has been said, “Anyone who divorces his wife must give her a certificate of divorce.” 32 But I tell you that anyone who divorces his wife, except for sexual immorality, makes her the victim of adultery, and anyone who marries a divorced woman commits adultery.

Oaths

33 ‘Again, you have heard that it was said to the people long ago, “Do not break your oath, but fulfil to the Lord the oaths you have made.” 34 But I tell you, do not swear an oath at all: either by heaven, for it is God’s throne; 35 or by the earth, for it is his footstool; or by Jerusalem, for it is the city of the Great King. 36 And do not swear by your head, for you cannot make even one hair white or black. 37 All you need to say is simply “Yes,” or “No”; anything beyond this comes from the evil one.*

Eye for eye

38 ‘You have heard that it was said, “Eye for eye, and tooth for tooth.”* 39 But I tell you, do not resist an evil person. If anyone slaps you on the right cheek, turn to them the other cheek also. 40 And if anyone wants to sue you and take your shirt, hand over your coat as well. 41 If anyone forces you to go one mile, go with them two miles. 42 Give to the one who asks you, and do not turn away from the one who wants to borrow from you.

Love for enemies

43 ‘You have heard that it was said, “Love your neighbour and hate your enemy.” 44 But I tell you, love your enemies and pray for those who persecute you, 45 that you may be children of your Father in heaven. He causes his sun to rise on the evil and the good, and sends rain on the righteous and the unrighteous. 46 If you love those who love you, what reward will you get? Are not even the tax collectors doing that? 47 And if you greet only your own people, what are you doing more than others? Do not even pagans do that? 48 Be perfect, therefore, as your heavenly Father is perfect.

Noua Traducere Românească

Fericirile

1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte.* După ce S‑a așezat jos, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2 El Și‑a deschis gura și a început să‑i învețe, zicând: 3 „Fericiți sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor! 4 Fericiți sunt cei ce jelesc, căci ei vor fi mângâiați! 5 Fericiți sunt cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul*! 6 Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate, căci ei vor fi săturați! 7 Fericiți sunt cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8 Fericiți sunt cei curați în inimă, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Fericiți sunt cei împăciuitori, căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu! 10 Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății, căci a lor este Împărăția Cerurilor! 11 Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12 Bucurați‑vă și veseliți‑vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot așa i‑au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.

Sarea pământului și lumina lumii

13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni. 14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15 Și nimeni nu aprinde o candelă ca s‑o pună sub un obroc*, ci o așază pe un sfeșnicar și astfel luminează pentru toți cei din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să‑L slăvească pe Tatăl vostru Care este în ceruri.

Isus și împlinirea Legii

17 Să nu credeți că am venit să distrug* Legea sau Profeții*. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat* vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă* sau o parte a vreunei litere* nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19 Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, «cel mai mic» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel, «mare» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.

Despre mânie și ucidere

21 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!»* Oricine ucide va fi supus judecății. 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele* său fără motiv va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule*» va fi supus Sinedriului*; iar cel ce‑i va zice: «Nebunule*» va fi supus focului Gheenei*. 23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă‑ți darul acolo, înaintea altarului. Du‑te, mai întâi, împacă‑te cu fratele tău și apoi vino și adu‑ți darul. 25 Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în închisoare! 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant*!

Despre adulter

27 Ați auzit că s‑a zis: «Să nu comiți adulter!». 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s‑o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29 Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate‑l afară și aruncă‑l, căci este spre folosul tău să‑ți piară unul dintre mădulare, și să nu‑ți fie aruncat tot trupul în Gheenă. 30 Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie‑o și arunc‑o, căci este spre folosul tău să‑ți piară unul dintre mădulare, și să nu‑ți meargă în Gheenă tot trupul.

Despre divorț

31 S‑a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să‑i dea o scrisoare de despărțire»*. 32 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr‑un alt motiv decât cel al curviei*, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată, comite adulter*.

Despre jurăminte

33 Din nou, ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale»*. 34 Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, pentru că este scăunașul* pentru picioarele Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie«Da! Da!» și«Nu! Nu!»*. Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.

Despre răzbunare

38 Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte»*. 39 Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt. 40 Celui ce vrea să te dea în judecată și să‑ți ia cămașa*, lasă‑i și haina, 41 iar dacă cineva te obligă* să mergi cu el o milă*, mergi cu el două mile. 42 Celui ce‑ți cere, dă‑i, iar pe cel ce vrea să împrumute de la tine, să nu‑l refuzi.

Iubirea dușmanilor

43 Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe semenul tău*, și să‑l urăști pe dușmanul tău.» 44 Dar Eu vă spun: iubiți‑vă dușmanii, binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45 ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Căci, dacă‑i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii* nu fac la fel? 47 Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare neamurile* nu fac la fel? 48 Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.

Matthäus 5 | New International Version Noua Traducere Românească