2.Samuel 4 | Menge Bibel Noua Traducere Românească

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
2.Samuel 4 | Menge Bibel
1 Als nun Sauls Sohn (Isboseth) erfuhr, daß Abner in Hebron ums Leben gekommen war, entsank ihm der Mut, und ganz Israel geriet in Bestürzung. 2 Nun hatte Sauls Sohn Isboseth zwei Männer als Anführer von Streifscharen, der eine hieß Baana, der andere Rechab; beide waren Söhne des Benjaminiten Rimmon von Beeroth – auch Beeroth wird nämlich zu Benjamin gerechnet; 3 jedoch waren die Einwohner von Beeroth nach Gitthaim ausgewandert und sind dort als Schutzbürger bis auf den heutigen Tag seßhaft geblieben. – 4 Sauls Sohn Jonathan aber hatte einen Sohn, der an beiden Füßen lahm war; er war fünf Jahre alt gewesen, als die Nachricht vom Tode Sauls und Jonathans aus Jesreel anlangte; da hatte seine Wärterin ihn auf den Arm genommen und die Flucht ergriffen; aber infolge der Eile bei der Flucht war er ihr entfallen und dadurch lahm geworden; sein Name war Mephiboseth. 5 Die Söhne Rimmons von Beeroth also, Rechab und Baana, machten sich auf und begaben sich zur Zeit der Mittagshitze in das Haus Isboseths, der eben seine Mittagsruhe hielt. 6 Die Türhüterin des Hauses war nämlich gerade beim Reinigen von Weizen eingenickt und schlief; daher konnten sich die beiden Brüder in das Haus einschleichen, 7 drangen in das Schlafgemach ein, wo Isboseth auf seinem Bette lag; sie schlugen ihn tot und hieben ihm den Kopf ab. Dann nahmen sie seinen Kopf, eilten während der ganzen Nacht durch die Jordanebene, 8 kamen mit dem Kopfe Isboseths zu David nach Hebron und sagten zum König: »Hier hast du den Kopf Isboseths, des Sohnes Sauls, deines Feindes, der dir nach dem Leben getrachtet hat! Aber Gott, der HERR, hat heute meinem Herrn, dem König, Rache an Saul und seinen Nachkommen gewährt!« 9 Da antwortete David dem Rechab und seinem Bruder Baana, den Söhnen Rimmons von Beeroth: »So wahr der HERR lebt, der mich aus aller Bedrängnis errettet hat: 10 ich habe den Mann, der mir die Nachricht von Sauls Tode brachte und sich für einen Glücksboten hielt, in Ziklag ergreifen und töten lassen und ihm so seinen Botenlohn gezahlt! 11 Wieviel mehr, wenn ruchlose Menschen einen unschuldigen Mann in seinem eigenen Hause auf seiner Lagerstätte ermordet haben: sollte ich da jetzt nicht sein Blut von euch fordern und euch vom Erdboden vertilgen?!« 12 Hierauf gab David seinen Leibwächtern Befehl; die hieben sie nieder, schlugen ihnen die Hände und Füße ab und hängten sie am Teiche zu Hebron auf. Den Kopf Isboseths aber nahmen sie und begruben ihn in der Grabstätte Abners zu Hebron.

Public Domain

Noua Traducere Românească

Asasinarea lui Iș‑Boșet

1 Când a auzit că Abner a murit în Hebron, lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, i s‑au înmuiat mâinile, și tot Israelul s‑a îngrozit. 2 Fiul lui Saul avea două căpetenii peste cetele de prădători. Unul se numea Baana, iar celălalt se numea Recab. Aceștia erau fiii lui Rimon, din Beerot, din seminția lui Beniamin – Beerot este considerat ca făcând parte din Beniamin 3 deoarece beerotiții fugiseră la Ghitaim. Ei au locuit acolo ca străini până în ziua aceasta. 4 (Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu care era olog de ambele picioare. Acesta era în vârstă de cinci ani când a sosit din Izreel vestea morții lui Saul și a lui Ionatan. Doica sa l‑a luat și a fugit cu el, însă în graba ei, copilul a căzut și a rămas olog. Numele lui era Mefiboșet). 5 Într‑o zi, acești fii ai lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, au plecat spre casa lui Iș‑Boșet și au sosit acolo în arșița zilei, tocmai când acesta se odihnea la amiază. 6 Au pătruns până în interiorul casei ca și cum ar fi dorit să ia niște grâu și l‑au înjunghiat în stomac. Apoi Recab și fratele său, Baana, au reușit să scape. 7 Ei intraseră în casă, în timp ce acesta era culcat pe pat, în dormitorul său. După ce l‑au înjunghiat și l‑au omorât, i‑au tăiat capul. Apoi, luându‑i capul cu ei, au străbătut Araba* toată noaptea. 8 Au adus capul lui Iș‑Boșet la David, la Hebron, și i‑au zis regelui: – Iată capul lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, dușmanul tău, care a căutat să‑ți ia viața. Astăzi, DOMNUL l‑a răzbunat pe stăpânul meu, regele, împotriva lui Saul și a seminței lui. 9 David însă le‑a răspuns lui Recab și fratelui său, Baana, fiii lui Rimon din Beerot: – Viu este DOMNUL, Care m‑a izbăvit din toate necazurile, 10 că pe cel care m‑a înștiințat, zicând: „Iată, Saul este mort!“, crezând că îmi aduce vești bune, l‑am prins și l‑am ucis la Țiklag. Aceasta a fost răsplata pentru vestea pe care mi‑a adus‑o. 11 Oare nu voi face cu atât mai mult unor ticăloși care ucid un om drept în casa și în patul său? Prin urmare, să nu cer eu sângele lui din mâna voastră și să nu vă șterg eu de pe fața pământului? 12 David le‑a poruncit oamenilor săi, iar aceștia i‑au ucis. Le‑au tăiat mâinile și picioarele și le‑au atârnat trupurile lângă iazul din Hebron. Capul lui Iș‑Boșet însă l‑au luat și l‑au înmormântat în mormântul lui Abner din Hebron.