1.Könige 14 | Menge Bibel Noua Traducere Românească

✕

Anmelden
... und alle Funktionen nutzen!
1.Könige 14 | Menge Bibel
1 Zu jener Zeit wurde Abia, der Sohn Jerobeams, krank. 2 Da sagte Jerobeam zu seiner Gemahlin: »Mache dich auf, verkleide dich, damit man die Gemahlin Jerobeams in dir nicht erkenne, und begib dich nach Silo. Dort wohnt nämlich der Prophet Ahia, derselbe, der mir einst angekündigt hat, daß ich König über dieses Volk werden würde. 3 Nimm zehn Brote und Kuchen und einen Krug Honig mit und gehe zu ihm: er wird dir verkünden, wie es mit dem Knaben gehen wird.« 4 Da tat die Gemahlin Jerobeams so; sie machte sich auf den Weg nach Silo und kam in das Haus Ahias. Ahia aber konnte nicht mehr sehen, denn seine Augen waren infolge seines hohen Alters erblindet. 5 Der HERR aber hatte zu Ahia gesagt: »Soeben kommt die Gemahlin Jerobeams, um von dir Auskunft über ihren Sohn zu erhalten, denn er ist krank. So und so sollst du zu ihr sagen.« Als sie nun in ihrer Verkleidung eintrat 6 und Ahia, während sie zur Tür hereintrat, das Geräusch ihrer Schritte vernahm, rief er ihr zu: »Komm herein, Gattin Jerobeams! Warum doch verstellst du dich so? Mir ist eine harte Botschaft an dich aufgetragen. 7 Gehe heim und sage zu Jerobeam: So hat der HERR, der Gott Israels, gesprochen: ›Ich habe dich mitten aus dem Volk emporgehoben und dich zum Fürsten über mein Volk Israel bestellt; 8 ich habe das Königtum dem Hause Davids entrissen und es dir gegeben; du aber bist nicht gewesen wie mein Knecht David, der meine Gebote beobachtet hat und mir von ganzem Herzen gehorsam gewesen ist, so daß er nur das tat, was mir wohlgefiel; 9 nein, du hast mehr Böses getan als alle deine Vorgänger; denn du bist hingegangen und hast dir andere Götter gemacht, nämlich Gußbilder, um mich zum Zorn zu reizen, mich aber hast du hinter deinen Rücken geworfen. 10 Darum will ich nunmehr Unglück über das Haus Jerobeams kommen lassen und von den Angehörigen Jerobeams alles ausrotten, was männlichen Geschlechts ist, Unmündige und Mündige in Israel, und will das Haus Jerobeams wegfegen, wie man Unrat wegfegt, bis nichts mehr von ihm übrig ist. 11 Wer von Jerobeams Angehörigen in der Stadt stirbt, den sollen die Hunde fressen, und wer auf dem freien Felde stirbt, den sollen die Vögel des Himmels fressen; denn der HERR hat gesprochen! 12 Du aber mache dich auf und kehre heim: sowie deine Füße die Stadt betreten, wird der Knabe sterben. 13 Ganz Israel wird dann um ihn klagen, und man wird ihn begraben; denn von den Angehörigen Jerobeams wird dieser allein in ein Grab kommen, weil sich an ihm noch etwas Gutes vor dem HERRN, dem Gott Israels, im Hause Jerobeams gefunden hat. 14 Der HERR aber wird sich einen König über Israel erstehen lassen, der das Haus Jerobeams ausrotten soll an jenem Tage; und was geschieht schon jetzt? (?) 15 Und der HERR wird Israel schlagen, daß es schwankt, wie das Schilfrohr im Wasser schwankt; er wird Israel aus diesem schönen Lande verstoßen, das er ihren Vätern gegeben hat, und wird sie zerstreuen jenseits des Euphratstroms zur Strafe dafür, daß sie sich Götzenbilder angefertigt und den HERRN dadurch erzürnt haben. 16 Ja, er wird Israel dahingeben um der Sünden Jerobeams willen, die er selbst begangen und zu denen er Israel verführt hat!« 17 Da machte sich die Gemahlin Jerobeams auf den Weg und kehrte nach Thirza zurück; kaum hatte sie dort die Schwelle des Königshauses betreten, als der Knabe starb. 18 Man begrub ihn, und ganz Israel hielt ihm die Totenklage, wie der HERR es durch seinen Knecht, den Propheten Ahia, hatte ankündigen lassen. 19 Die übrige Geschichte Jerobeams aber, wie er Kriege geführt und wie er regiert hat, das findet sich bekanntlich bereits aufgezeichnet im Buch der Denkwürdigkeiten* der Könige von Israel. 20 Die Dauer der Regierung Jerobeams betrug zweiundzwanzig Jahre; dann legte er sich zu seinen Vätern, und sein Sohn Nadab folgte ihm in der Regierung nach.

Judas Abgötterei unter Rehabeam

21 Rehabeam aber, der Sohn Salomos, war König über Juda; 41 Jahre war Rehabeam alt, als er König wurde, und 17 Jahre regierte er in Jerusalem, der Stadt, die der HERR aus allen Stämmen Israels erwählt hatte, um seinen Namen dort wohnen zu lassen. Seine Mutter hieß Naama und war eine Ammonitin. 22 Juda tat aber, was dem HERRN mißfiel, und sie reizten ihn durch die Sünden, die sie begingen, in noch höherem Grade zum Eifer, als er erregt worden war durch alles, was ihre Väter getan hatten; 23 denn auch sie errichteten sich Höhentempel, Malsteine* und Götzenbilder auf jedem hohen Hügel und unter jedem dichtbelaubten Baume; 24 ja, auch Heiligtumsbuhler* gab es im Lande, (kurz) sie taten es allen Greueln der Heidenvölker gleich, die der HERR vor den Israeliten vertrieben hatte.

Einfall und Plünderung des ägyptischen Königs Sisak; Schlußwort

25 Aber im fünften Regierungsjahre Rehabeams zog Sisak, der König von Ägypten, gegen Jerusalem heran 26 und raubte die Schätze des Tempels des HERRN und die Schätze des königlichen Palastes, überhaupt alles raubte er; auch die goldenen Schilde nahm er weg, die Salomo hatte anfertigen lassen. 27 An deren Stelle ließ der König Rehabeam eherne Schilde herstellen und übergab sie der Obhut der Befehlshaber seiner Leibwache, die am Eingang zum königlichen Palast die Wache hatte. 28 Sooft sich nun der König in den Tempel des HERRN begab, mußten die Leibwächter die Schilde tragen und brachten sie dann wieder in das Wachtzimmer der Leibwache zurück. 29 Die übrige Geschichte Rehabeams aber und alles, was er unternommen hat, findet sich bekanntlich aufgezeichnet im Buche der Denkwürdigkeiten* der Könige von Juda. 30 Es bestand aber Krieg zwischen Rehabeam und Jerobeam, solange sie lebten. 31 Rehabeam legte sich dann zu seinen Vätern und wurde bei seinen Vätern in der Davidsstadt begraben [seine Mutter hieß Naama und war eine Ammonitin]; und sein Sohn Abia folgte ihm in der Regierung nach.

Public Domain

Noua Traducere Românească

Ahia profețește împotriva familiei lui Ieroboam

1 În vremea aceea, Abia, fiul lui Ieroboam, s‑a îmbolnăvit. 2 Ieroboam i‑a zis soției sale: „Te rog, ridică‑te, deghizează‑te, ca să nu fii recunoscută că ești soția lui Ieroboam, și du‑te la Șilo. Iată că acolo este profetul Ahia, cel care mi‑a spus că eu voi fi rege peste acest popor. 3 Ia cu tine zece pâini, niște plăcinte și un vas cu miere și du‑te la el. El îți va spune ce i se va întâmpla copilului.“ 4 Soția lui Ieroboam a făcut ce i s‑a spus: s‑a ridicat și s‑a dus la Ahia acasă, în Șilo. Ahia nu putea să vadă pentru că vederea îi slăbise din cauza bătrâneții, 5 dar DOMNUL îi spusese: „Iată că soția lui Ieroboam va veni să te întrebe despre fiul ei, căci este bolnav. Să‑i vorbești așa și așa. Când va ajunge, se va da drept altcineva.“ 6 Când Ahia a auzit zgomotul pașilor ei, în clipa în care intra pe ușă, i‑a zis: „Intră, soția lui Ieroboam! De ce pretinzi că ești altcineva? Sunt trimis la tine cu un mesaj aspru. 7 Du‑te și spune‑i lui Ieroboam ce a zis DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Te‑am ridicat din mijlocul poporului și te‑am pus conducător peste poporul Meu, Israel. 8 Am rupt regatul de la Casa lui David și ți l‑am dat ție, dar tu nu ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele și care M‑a urmat din toată inima, făcând doar ce este drept în ochii Mei. 9 Tu ai făcut mai mult rău decât toți cei care au fost înainte de tine. Te‑ai dus și ți‑ai făcut alți dumnezei și idoli turnați ca să Mă mânii, iar pe Mine M‑ai aruncat înapoia ta. 10 De aceea voi aduce nenorocirea peste familia lui Ieroboam; voi nimici orice bărbat din Israel care‑i aparține lui Ieroboam, fie rob, fie liber și voi arde familia lui Ieroboam așa cum arde cineva bălegarul, până va pieri. 11 Câinii îi vor devora pe cei ai lui Ieroboam care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.» Căci DOMNUL a vorbit. 12 Cât despre tine, ridică‑te și du‑te acasă. Când îți vor păși picioarele în cetate, copilul va muri. 13 Tot Israelul îl va jeli și‑l va înmormânta. El este singurul, dintre cei care‑i aparțin lui Ieroboam, care va fi înmormântat, pentru că el este singurul din familia lui Ieroboam în care s‑a găsit ceva bun pentru DOMNUL, Dumnezeul lui Israel. 14 DOMNUL Își va ridica un rege peste Israel, care va nimici familia lui Ieroboam. Astăzi este acea zi! Chiar acum!* 15 DOMNUL îl va lovi pe Israel și astfel el va fi ca o trestie care se clatină în apă. El îl va dezrădăcina pe Israel din această țară bună, pe care le‑o dăduse părinților lor și‑i va împrăștia dincolo de Râu*, pentru că și‑au făcut AȘERE*, mâniindu‑L pe DOMNUL. 16 El îl va părăsi pe Israel din cauza păcatelor pe care Ieroboam le‑a săvârșit și prin care l‑a făcut și pe Israel să păcătuiască.“ 17 Soția lui Ieroboam s‑a ridicat și s‑a întors la Tirța. Când a pășit ea peste pragul palatului, copilul a murit. 18 L‑au înmormântat și tot Israelul l‑a jelit, așa cum DOMNUL vorbise prin robul Său, profetul Ahia. 19 Celelalte fapte ale lui Ieroboam, războaiele pe care le‑a purtat și felul în care a domnit, iată, ele sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“. 20 Ieroboam a domnit timp de douăzeci și doi de ani, apoi a adormit alături de părinții săi. Și în locul lui a domnit fiul său Nadab.

Domnia lui Roboam în Iuda

21 Roboam, fiul lui Solomon, domnea în Iuda. El era în vârstă de patruzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit timp de șaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe care DOMNUL o alesese dintre toate semințiile lui Israel pentru a‑Și pune Numele Său în ea. Mama lui era amonită și se numea Naama. 22 Iuda a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI. Ei I‑au stârnit gelozia prin păcatele pe care le‑au săvârșit, mai mult decât o făcuseră părinții lor. 23 De asemenea, ei și‑au zidit înălțimi, stâlpi sacri și AȘERE pe orice deal înalt și sub orice copac verde. 24 Erau în țară chiar și bărbați care se prostituau*. Ei au săvârșit toate urâciunile neamurilor pe care DOMNUL le alungase dinaintea fiilor lui Israel. 25 În al cincilea an al regelui Roboam, Șișak, regele Egiptului, s‑a suit împotriva Ierusalimului. 26 El a luat comorile Casei DOMNULUI și comorile palatului regelui; a luat totul. A luat și toate scuturile de aur făcute de Solomon. 27 În locul lor, regele Roboam a făcut niște scuturi de bronz, pe care le‑a pus sub responsabilitatea căpeteniilor gărzilor*, cei care păzeau intrarea palatului regelui. 28 De fiecare dată când regele mergea la Casa DOMNULUI, căpeteniile gărzilor le purtau înaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor. 29 Celelalte fapte ale lui Roboam și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 30 Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul. 31 Roboam a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David. Mama lui fusese amonita Naama. Apoi în locul lui a domnit fiul său Abia.