Psalm 90 | King James Version

1 A Prayer of Moses the man of God. Lord, thou hast been our dwelling place in all generations. 2 Before the mountains were brought forth, or ever thou hadst formed the earth and the world, even from everlasting to everlasting, thou art God. 3 Thou turnest man to destruction; and sayest, Return, ye children of men. 4 For a thousand years in thy sight are but as yesterday when it is past, and as a watch in the night. 5 Thou carriest them away as with a flood; they are as a sleep: in the morning they are like grass which groweth up. 6 In the morning it flourisheth, and groweth up; in the evening it is cut down, and withereth. 7 For we are consumed by thine anger, and by thy wrath are we troubled. 8 Thou hast set our iniquities before thee, our secret sins in the light of thy countenance. 9 For all our days are passed away in thy wrath: we spend our years as a tale that is told . 10 The days of our years are threescore years and ten; and if by reason of strength they be fourscore years, yet is their strength labour and sorrow; for it is soon cut off, and we fly away. 11 Who knoweth the power of thine anger? even according to thy fear, so is thy wrath. 12 So teach us to number our days, that we may apply our hearts unto wisdom. 13 Return, O LORD, how long? and let it repent thee concerning thy servants. 14 O satisfy us early with thy mercy; that we may rejoice and be glad all our days. 15 Make us glad according to the days wherein thou hast afflicted us, and the years wherein we have seen evil. 16 Let thy work appear unto thy servants, and thy glory unto their children. 17 And let the beauty of the LORD our God be upon us: and establish thou the work of our hands upon us; yea, the work of our hands establish thou it.

Noua Traducere Românească

O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.

1 Stăpâne, Tu ai fost un adăpost pentru noi din generație în generație. 2 Înainte ca să se fi născut munții, înainte ca Tu să fi plăsmuit pământul și lumea, din veșnicie în vecie, Tu ești Dumnezeu. 3 Tu întorci pe oameni în țărână, spunându‑le: „Întoarceți‑vă, fii ai omului!“ 4 Căci o mie de ani, în ochii Tăi, sunt ca ziua de ieri care a trecut, ca o strajă a nopții*. 5 Tu îi mături pe oameni ca prin somn; ei sunt ca iarba care răsare dimineața. 6 Deși răsare dimineața, ea trece repede, așa încât seara este veștejită și se usucă. 7 Suntem mistuiți de mânia Ta și îngroziți de furia Ta. 8 Ai pus nelegiuirile noastre înaintea Ta și ai adus păcatele noastre ascunse la lumina feței Tale. 9 Toate zilele noastre trec sub apăsarea mâniei Tale; anii noștri se sfârșesc repede, ca un oftat. 10 Zilele anilor noștri ajung la șaptezeci, iar dacă avem putere – chiar până la optzeci, cei mai mulți dintre ei sunt* numai necaz și trudă, căci trec repede, iar noi zburăm. 11 Cine cunoaște tăria mâniei Tale și furia Ta, care este precum teama de Tine? 12 Învață‑ne să ne numărăm bine zilele, ca să avem parte de o inimă înțeleaptă! 13 Întoarce‑Te, DOAMNE! Până când? Ai milă de robii Tăi! 14 Satură‑ne dimineața cu îndurarea Ta, iar noi vom striga de bucurie și ne vom veseli în toate zilele noastre. 15 Înveselește‑ne pentru tot atâtea zile în care ne‑ai asuprit și pentru tot atâția ani în care am văzut nenorocirea! 16 Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta și măreția Ta – fiilor lor! 17 Fie peste noi bunăvoința* Stăpânului, Dumnezeul nostru. Statornicește pentru noi lucrarea mâinilor noastre! Da, statornicește lucrarea mâinilor noastre!

Psalm 90 | King James Version Noua Traducere Românească

O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.