Jesaja 49 | King James Version

1 Listen, O isles, unto me; and hearken, ye people, from far; The LORD hath called me from the womb; from the bowels of my mother hath he made mention of my name. 2 And he hath made my mouth like a sharp sword; in the shadow of his hand hath he hid me, and made me a polished shaft; in his quiver hath he hid me; 3 And said unto me, Thou art my servant, O Israel, in whom I will be glorified. 4 Then I said, I have laboured in vain, I have spent my strength for nought, and in vain: yet surely my judgment is with the LORD, and my work with my God. 5 And now, saith the LORD that formed me from the womb to be his servant, to bring Jacob again to him, Though Israel be not gathered, yet shall I be glorious in the eyes of the LORD, and my God shall be my strength. 6 And he said, It is a light thing that thou shouldest be my servant to raise up the tribes of Jacob, and to restore the preserved of Israel: I will also give thee for a light to the Gentiles, that thou mayest be my salvation unto the end of the earth. 7 Thus saith the LORD, the Redeemer of Israel, and his Holy One, to him whom man despiseth, to him whom the nation abhorreth, to a servant of rulers, Kings shall see and arise, princes also shall worship, because of the LORD that is faithful, and the Holy One of Israel, and he shall choose thee. 8 Thus saith the LORD, In an acceptable time have I heard thee, and in a day of salvation have I helped thee: and I will preserve thee, and give thee for a covenant of the people, to establish the earth, to cause to inherit the desolate heritages; 9 That thou mayest say to the prisoners, Go forth; to them that are in darkness, Shew yourselves. They shall feed in the ways, and their pastures shall be in all high places. 10 They shall not hunger nor thirst; neither shall the heat nor sun smite them: for he that hath mercy on them shall lead them, even by the springs of water shall he guide them. 11 And I will make all my mountains a way, and my highways shall be exalted. 12 Behold, these shall come from far: and, lo, these from the north and from the west; and these from the land of Sinim. 13 Sing, O heavens; and be joyful, O earth; and break forth into singing, O mountains: for the LORD hath comforted his people, and will have mercy upon his afflicted. 14 But Zion said, The LORD hath forsaken me, and my Lord hath forgotten me. 15 Can a woman forget her sucking child, that she should not have compassion on the son of her womb? yea, they may forget, yet will I not forget thee. 16 Behold, I have graven thee upon the palms of my hands; thy walls are continually before me. 17 Thy children shall make haste; thy destroyers and they that made thee waste shall go forth of thee. 18 Lift up thine eyes round about, and behold: all these gather themselves together, and come to thee. As I live, saith the LORD, thou shalt surely clothe thee with them all, as with an ornament, and bind them on thee , as a bride doeth . 19 For thy waste and thy desolate places, and the land of thy destruction, shall even now be too narrow by reason of the inhabitants, and they that swallowed thee up shall be far away. 20 The children which thou shalt have, after thou hast lost the other, shall say again in thine ears, The place is too strait for me: give place to me that I may dwell. 21 Then shalt thou say in thine heart, Who hath begotten me these, seeing I have lost my children, and am desolate, a captive, and removing to and fro? and who hath brought up these? Behold, I was left alone; these, where had they been ? 22 Thus saith the Lord GOD, Behold, I will lift up mine hand to the Gentiles, and set up my standard to the people: and they shall bring thy sons in their arms, and thy daughters shall be carried upon their shoulders. 23 And kings shall be thy nursing fathers, and their queens thy nursing mothers: they shall bow down to thee with their face toward the earth, and lick up the dust of thy feet; and thou shalt know that I am the LORD: for they shall not be ashamed that wait for me. 24 Shall the prey be taken from the mighty, or the lawful captive delivered? 25 But thus saith the LORD, Even the captives of the mighty shall be taken away, and the prey of the terrible shall be delivered: for I will contend with him that contendeth with thee, and I will save thy children. 26 And I will feed them that oppress thee with their own flesh; and they shall be drunken with their own blood, as with sweet wine: and all flesh shall know that I the LORD am thy Saviour and thy Redeemer, the mighty One of Jacob.

Noua Traducere Românească

Robul Domnului

1 Ascultați‑Mă, insule! Luați aminte, popoare de departe! DOMNUL M‑a chemat încă din pântec. Încă din lăuntrul mamei Mele, El Mi‑a amintit Numele. 2 Mi‑a făcut gura ca o sabie ascuțită și M‑a ascuns la umbra mâinii Sale; M‑a făcut o săgeată lustruită și M‑a ascuns în tolba Lui. 3 El mi‑a zis: «Israel, Tu ești Robul Meu prin Care Îmi voi arăta slava!» 4 Dar Eu am zis: «Am trudit degeaba, Mi‑am irosit puterea pentru nimic și fără niciun folos. Totuși, dreptul Meu este la DOMNUL, iar răsplata Mea este la Dumnezeul Meu.» 5 Și acum DOMNUL vorbește, El, Care M‑a întocmit încă din pântec să fiu Robul Său, să‑l aduc pe Iacov înapoi la El, astfel încât Israel să fie adunat la El. Eu sunt onorat în ochii DOMNULUI, și Dumnezeul Meu a devenit tăria Mea. 6 El zice: «Este prea puțin pentru Tine să fii Robul Meu ca să ridici semințiile lui Iacov și să‑i aduci înapoi pe supraviețuitorii lui Israel. Te‑am pus o lumină pentru neamuri, ca să fii mântuirea Mea până la marginea pământului!»“ 7 Așa vorbește DOMNUL, Răscumpărătorul lui Israel și Sfântul său, către Cel disprețuit și urât de popor, către Robul stăpânitorilor: „Regii vor vedea și se vor ridica, iar conducătorii se vor pleca, datorită DOMNULUI, Care este credincios, a Sfântului lui Israel, Care Te‑a ales.“

Restaurarea lui Israel

8 Așa vorbește DOMNUL: „La vremea îndurării Ți‑am răspuns și în ziua mântuirii Te‑am ajutat. Te‑am păzit și Te‑am făcut un legământ pentru popor, pentru a reface țara și a reîmpărți moștenirile pustiite, 9 pentru a le zice captivilor: «Ieșiți!», iar celor din întuneric: «Arătați‑vă!» Ei vor paște pe lângă drumuri, iar pășunea lor va fi pe toate înălțimile pleșuve. 10 Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete, arșița nu‑i va lovi, nici soarele, căci Cel Ce Se îndură de ei îi va conduce și îi va călăuzi pe lângă izvoare de apă. 11 Voi preface toți munții Mei într‑un drum, și străzile Mele vor fi înălțate. 12 Iată‑i venind de departe – unii dinspre nord, unii dinspre apus, iar alții dinspre ținutul Syene*.“ 13 Strigați de bucurie, ceruri! Bucură‑te, pământ! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Căci DOMNUL Și‑a mângâiat poporul și va avea îndurare față de cei asupriți ai Săi. 14 Sionul însă a zis: „DOMNUL m‑a părăsit, Stăpânul a uitat de mine.“ 15 „Dar oare poate o femeie să‑și uite copilul pe care‑l alăptează sau să nu aibă milă de rodul pântecului său? Și chiar dacă ea ar uita, Eu nu te voi uita! 16 Iată, te‑am încrustat în palmele Mele, iar zidurile tale sunt totdeauna înaintea Mea. 17 Fiii tăi se grăbesc să se întoarcă, iar cei ce te‑au distrus și te‑au lăsat în ruină se îndepărtează de tine. 18 Ridică‑ți ochii și privește în jur! Toți fiii tăi se adună și vin la tine. Viu sunt Eu, zice DOMNUL, că‑i vei purta pe toți ca pe o podoabă, te vei înfășura cu ei ca o mireasă. 19 Pentru că ruinele, locurile tale pustii și țara ta devastată vor fi acum prea strâmte pentru locuitorii tăi, iar cei ce te‑au devorat vor fi departe. 20 Fiii de care ai fost lipsită îți vor spune chiar în auzul tău: «Locul este prea strâmt pentru mine; fă‑mi mai mult loc ca să locuiesc!» 21 Atunci vei zice în inima ta: «Cine mi i‑a născut pe aceștia? Eram fără copii și stearpă, exilată și izgonită. Cine i‑a crescut? Iată, eram părăsită și singură; de unde sunt aceștia?»“ 22 Așa vorbește Stăpânul DOMN: „Iată, voi face cu mâna semn neamurilor și Îmi voi ridica steagul către popoare; ele îți vor aduce fiii pe brațe, iar fiicele îți vor fi purtate pe umerii lor. 23 Regii lor vor fi îngrijitorii tăi, iar reginele lor te vor alăpta. Cu fețele plecate la pământ ți se vor închina și vor linge țărâna de pe picioarele tale. Atunci vei ști că Eu sunt DOMNUL, iar cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi făcuți de rușine.“ 24 Poate fi luată prada de la cel viteaz sau pot fi eliberați captivii celui groaznic? 25 DOMNUL însă vorbește astfel: „Da, captivii celui viteaz vor fi luați, iar prada celui groaznic va fi eliberată. Eu voi lupta cu împotrivitorii tăi și Eu îi voi mântui pe fiii tăi. 26 Îi voi face pe asupritorii tăi să‑și mănânce propria carne și se vor îmbăta cu sângele lor ca de must. Atunci orice făptură va ști că Eu sunt DOMNUL, Mântuitorul și Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.“

Jesaja 49 | King James Version Noua Traducere Românească

Robul Domnului

Restaurarea lui Israel