1.Mose 22 | King James Version

1 And it came to pass after these things, that God did tempt Abraham, and said unto him, Abraham: and he said, Behold, here I am . 2 And he said, Take now thy son, thine only son Isaac, whom thou lovest, and get thee into the land of Moriah; and offer him there for a burnt offering upon one of the mountains which I will tell thee of. 3 And Abraham rose up early in the morning, and saddled his ass, and took two of his young men with him, and Isaac his son, and clave the wood for the burnt offering, and rose up, and went unto the place of which God had told him. 4 Then on the third day Abraham lifted up his eyes, and saw the place afar off. 5 And Abraham said unto his young men, Abide ye here with the ass; and I and the lad will go yonder and worship, and come again to you. 6 And Abraham took the wood of the burnt offering, and laid it upon Isaac his son; and he took the fire in his hand, and a knife; and they went both of them together. 7 And Isaac spake unto Abraham his father, and said, My father: and he said, Here am I, my son. And he said, Behold the fire and the wood: but where is the lamb for a burnt offering? 8 And Abraham said, My son, God will provide himself a lamb for a burnt offering: so they went both of them together. 9 And they came to the place which God had told him of; and Abraham built an altar there, and laid the wood in order, and bound Isaac his son, and laid him on the altar upon the wood. 10 And Abraham stretched forth his hand, and took the knife to slay his son. 11 And the angel of the LORD called unto him out of heaven, and said, Abraham, Abraham: and he said, Here am I. 12 And he said, Lay not thine hand upon the lad, neither do thou any thing unto him: for now I know that thou fearest God, seeing thou hast not withheld thy son, thine only son from me. 13 And Abraham lifted up his eyes, and looked, and behold behind him a ram caught in a thicket by his horns: and Abraham went and took the ram, and offered him up for a burnt offering in the stead of his son. 14 And Abraham called the name of that place Jehovahjireh: as it is said to this day, In the mount of the LORD it shall be seen. 15 And the angel of the LORD called unto Abraham out of heaven the second time, 16 And said, By myself have I sworn, saith the LORD, for because thou hast done this thing, and hast not withheld thy son, thine only son : 17 That in blessing I will bless thee, and in multiplying I will multiply thy seed as the stars of the heaven, and as the sand which is upon the sea shore; and thy seed shall possess the gate of his enemies; 18 And in thy seed shall all the nations of the earth be blessed; because thou hast obeyed my voice. 19 So Abraham returned unto his young men, and they rose up and went together to Beersheba; and Abraham dwelt at Beersheba. 20 And it came to pass after these things, that it was told Abraham, saying, Behold, Milcah, she hath also born children unto thy brother Nahor; 21 Huz his firstborn, and Buz his brother, and Kemuel the father of Aram, 22 And Chesed, and Hazo, and Pildash, and Jidlaph, and Bethuel. 23 And Bethuel begat Rebekah: these eight Milcah did bear to Nahor, Abraham' brother. 24 And his concubine, whose name was Reumah, she bare also Tebah, and Gaham, and Thahash, and Maachah.

Noua Traducere Românească

Încercarea credinței lui Avraam

1 După toate acestea, Dumnezeu l‑a pus la încercare pe Avraam și i‑a zis: – Avraam! El a răspuns: – Iată‑mă! 2 Dumnezeu i‑a zis: – Ia‑l pe fiul tău, pe singurul tău fiu pe care‑l iubești, pe Isaac, du‑te în ținutul Moria și jertfește‑l acolo ca ardere‑de‑tot pe unul dintre munții despre care îți voi spune. 3 Avraam s‑a sculat dis‑de‑dimineață, și‑a înșeuat măgarul, i‑a luat pe doi dintre slujitorii săi și pe fiul său Isaac, a tăiat lemne pentru arderea‑de‑tot, apoi s‑a ridicat și a plecat spre locul despre care îi vorbise Dumnezeu. 4 A treia zi, Avraam și‑a ridicat ochii și a văzut locul de departe. 5 Atunci Avraam le‑a zis slujitorilor săi: „Rămâneți aici cu măgarul; eu și băiatul vom merge până acolo, ne vom închina, iar după aceea ne vom întoarce la voi.“ 6 Avraam a luat lemnele pentru arderea‑de‑tot și le‑a pus pe umerii fiului său Isaac, iar el a dus focul și cuțitul. Și cei doi au plecat împreună. 7 Isaac i‑a zis tatălui său, Avraam: – Tată! El a răspuns: – Iată‑mă, fiule. Isaac i‑a zis: – Iată focul și lemnele, dar unde este mielul pentru arderea‑de‑tot? 8 Avraam i‑a răspuns: – Dumnezeu Însuși Se va îngriji de mielul pentru arderea‑de‑tot, fiule. Și cei doi au mers împreună mai departe. 9 Când au ajuns în locul despre care îi spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar și a așezat lemnele pe el. După aceea, l‑a legat pe fiul său Isaac și l‑a pus pe altar, deasupra lemnelor. 10 Apoi Avraam și‑a întins mâna și a luat cuțitul ca să‑l înjunghie pe fiul său. 11 Dar Îngerul DOMNULUI l‑a strigat din ceruri și i‑a zis: – Avraam! Avraam! El a răspuns: – Iată‑mă! 12 Îngerul i‑a zis: – Nu pune mâna pe băiat. Nu‑i face nimic, pentru că acum știu că te temi de Dumnezeu, întrucât nu l‑ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine. 13 Avraam și‑a ridicat ochii, s‑a uitat și iată că înapoia sa era un berbec prins cu coarnele într‑un tufiș. S‑a dus, a luat berbecul și l‑a jertfit ca ardere‑de‑tot în locul fiului său. 14 Avraam a pus acelui loc numele „DOMNUL va purta de grijă“*. De aceea se spune și astăzi: „La muntele DOMNULUI se va purta de grijă.*“ 15 Îngerul DOMNULUI l‑a strigat din ceruri pentru a doua oară pe Avraam 16 și i‑a zis: „Deoarece ai făcut acest lucru și nu l‑ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, jur pe Mine Însumi, zice DOMNUL, 17 că te voi binecuvânta cu adevărat și‑ți voi înmulți foarte mult sămânța*, cât stelele cerurilor și cât nisipul de pe țărmul mării. Sămânța ta va stăpâni poarta dușmanilor ei, 18 iar prin sămânța* ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că M‑ai ascultat.“ 19 Avraam s‑a întors la slujitorii săi, iar ei s‑au ridicat și au mers împreună cu el la Beer-Șeba. Și Avraam a locuit în Beer-Șeba.

Urmașii lui Nahor

20 După toate acestea, i s‑a spus lui Avraam, spunându‑i‑se: „Iată, Milca i‑a născut și ea copii fratelui tău, Nahor: 21 pe Uț, întâiul său născut, pe Buz, fratele acestuia, pe Chemuel, tatăl lui Aram, 22 pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaș, pe Yidlaf și pe Betuel.“ 23 Lui Betuel i s‑a născut Rebeca. Pe aceștia opt i‑a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. 24 De asemenea, Reuma, țiitoarea* lui, i‑a născut pe Tebah, pe Gaham, pe Tahaș și pe Maaca.

1.Mose 22 | King James Version Noua Traducere Românească

Încercarea credinței lui Avraam

Urmașii lui Nahor