1“At that time, declares the Lord, I will be the God of all the clans of Israel, and they shall be my people.”2Thus says the Lord: “The people who survived the sword found grace in the wilderness; when Israel sought for rest,3the Lord appeared to him* from far away. I have loved you with an everlasting love; therefore I have continued my faithfulness to you.4Again I will build you, and you shall be built, O virgin Israel! Again you shall adorn yourself with tambourines and shall go forth in the dance of the merrymakers.5Again you shall plant vineyards on the mountains of Samaria; the planters shall plant and shall enjoy the fruit.6For there shall be a day when watchmen will call in the hill country of Ephraim: ‘Arise, and let us go up to Zion, to the Lord our God.’”7For thus says the Lord: “Sing aloud with gladness for Jacob, and raise shouts for the chief of the nations; proclaim, give praise, and say, ‘O Lord, save your people, the remnant of Israel.’8Behold, I will bring them from the north country and gather them from the farthest parts of the earth, among them the blind and the lame, the pregnant woman and she who is in labor, together; a great company, they shall return here.9With weeping they shall come, and with pleas for mercy I will lead them back, I will make them walk by brooks of water, in a straight path in which they shall not stumble, for I am a father to Israel, and Ephraim is my firstborn.10“Hear the word of the Lord, O nations, and declare it in the coastlands far away; say, ‘He who scattered Israel will gather him, and will keep him as a shepherd keeps his flock.’11For the Lord has ransomed Jacob and has redeemed him from hands too strong for him.12They shall come and sing aloud on the height of Zion, and they shall be radiant over the goodness of the Lord, over the grain, the wine, and the oil, and over the young of the flock and the herd; their life shall be like a watered garden, and they shall languish no more.13Then shall the young women rejoice in the dance, and the young men and the old shall be merry. I will turn their mourning into joy; I will comfort them, and give them gladness for sorrow.14I will feast the soul of the priests with abundance, and my people shall be satisfied with my goodness, declares the Lord.”15Thus says the Lord: “A voice is heard in Ramah, lamentation and bitter weeping. Rachel is weeping for her children; she refuses to be comforted for her children, because they are no more.”16Thus says the Lord: “Keep your voice from weeping, and your eyes from tears, for there is a reward for your work, declares the Lord, and they shall come back from the land of the enemy.17There is hope for your future, declares the Lord, and your children shall come back to their own country.18I have heard Ephraim grieving, ‘You have disciplined me, and I was disciplined, like an untrained calf; bring me back that I may be restored, for you are the Lord my God.19For after I had turned away, I relented, and after I was instructed, I struck my thigh; I was ashamed, and I was confounded, because I bore the disgrace of my youth.’20Is Ephraim my dear son? Is he my darling child? For as often as I speak against him, I do remember him still. Therefore my heart* yearns for him; I will surely have mercy on him, declares the Lord.21“Set up road markers for yourself; make yourself guideposts; consider well the highway, the road by which you went. Return, O virgin Israel, return to these your cities.22How long will you waver, O faithless daughter? For the Lord has created a new thing on the earth: a woman encircles a man.”23Thus says the Lord of hosts, the God of Israel: “Once more they shall use these words in the land of Judah and in its cities, when I restore their fortunes: “‘The Lord bless you, O habitation of righteousness, O holy hill!’24And Judah and all its cities shall dwell there together, and the farmers and those who wander with their flocks.25For I will satisfy the weary soul, and every languishing soul I will replenish.”26At this I awoke and looked, and my sleep was pleasant to me.27“Behold, the days are coming, declares the Lord, when I will sow the house of Israel and the house of Judah with the seed of man and the seed of beast.28And it shall come to pass that as I have watched over them to pluck up and break down, to overthrow, destroy, and bring harm, so I will watch over them to build and to plant, declares the Lord.29In those days they shall no longer say: “‘The fathers have eaten sour grapes, and the children’s teeth are set on edge.’30But everyone shall die for his own iniquity. Each man who eats sour grapes, his teeth shall be set on edge.
The New Covenant
31“Behold, the days are coming, declares the Lord, when I will make a new covenant with the house of Israel and the house of Judah,32not like the covenant that I made with their fathers on the day when I took them by the hand to bring them out of the land of Egypt, my covenant that they broke, though I was their husband, declares the Lord.33For this is the covenant that I will make with the house of Israel after those days, declares the Lord: I will put my law within them, and I will write it on their hearts. And I will be their God, and they shall be my people.34And no longer shall each one teach his neighbor and each his brother, saying, ‘Know the Lord,’ for they shall all know me, from the least of them to the greatest, declares the Lord. For I will forgive their iniquity, and I will remember their sin no more.”35Thus says the Lord, who gives the sun for light by day and the fixed order of the moon and the stars for light by night, who stirs up the sea so that its waves roar— the Lord of hosts is his name:36“If this fixed order departs from before me, declares the Lord, then shall the offspring of Israel cease from being a nation before me forever.”37Thus says the Lord: “If the heavens above can be measured, and the foundations of the earth below can be explored, then I will cast off all the offspring of Israel for all that they have done, declares the Lord.”38“Behold, the days are coming, declares the Lord, when the city shall be rebuilt for the Lord from the Tower of Hananel to the Corner Gate.39And the measuring line shall go out farther, straight to the hill Gareb, and shall then turn to Goah.40The whole valley of the dead bodies and the ashes, and all the fields as far as the brook Kidron, to the corner of the Horse Gate toward the east, shall be sacred to the Lord. It shall not be plucked up or overthrown anymore forever.”
Noua Traducere Românească
Noul legământ
1„În vremea aceea, zice DOMNUL, Eu voi fi Dumnezeul tuturor clanurilor lui Israel, iar ei vor fi poporul Meu.“2Așa vorbește DOMNUL: „Poporul care a scăpat de sabie a găsit bunăvoință în pustie. Eu voi veni și îi voi da odihnă lui Israel.“3DOMNUL i S‑a arătat de departe*, zicându‑i: „Te iubesc cu o iubire veșnică; de aceea Îmi păstrez îndurarea față de tine!4Te voi zidi din nou și vei fi rezidită, fecioară Israel! Te voi împodobi iarăși cu tamburine și vei ieși la dans cu cei ce te înveselesc.5Vei planta iarăși vii pe dealurile Samariei, iar cei ce le vor planta se vor bucura de roadele lor,6căci vine ziua când străjerii vor proclama pe muntele lui Efraim astfel: «Haideți să ne suim la Sion, la DOMNUL, Dumnezeul nostru!»“7Așa vorbește DOMNUL: „Strigați de bucurie pentru Iacov! Chiuiți de veselie pentru cel ce este fruntea neamurilor! Faceți‑vă auziți, cântați laude și ziceți: «Izbăvește, DOAMNE, pe poporul Tău, pe rămășița lui Israel!»8Iată, îi voi aduce înapoi din țara de nord și îi voi aduna de la marginile pământului. Între ei va fi și orbul și șchiopul, și femeia însărcinată și cea în durerile nașterii. O mare adunare se va întoarce.9Vor veni plângând și îi voi duce în mijlocul rugăciunilor lor. Îi voi conduce la pâraie* de apă și pe o cale dreaptă, pe care nu se vor împiedica, căci Eu sunt Tatăl lui Israel și Efraim este întâiul Meu născut.10Ascultați Cuvântul DOMNULUI, neamuri, și vestiți‑l în insulele de departe! «Cel Ce l‑a risipit pe Israel îl va aduna și Își va păzi turma ca un păstor!»11Căci DOMNUL îl va răscumpăra pe Iacov și îl va elibera din mâna unuia mai puternic decât el.12Atunci vor veni și vor chiui de veselie pe înălțimile Sionului; ei vor alerga la bunătățile DOMNULUI: la grâne, la must, la ulei, la miei și la viței. Sufletul lor va fi ca o grădină bine udată și nu se vor mai osteni.13Atunci fecioarele se vor veseli la dans, iar tinerii și bătrânii la fel. Le voi preface bocetul în veselie și îi voi mângâia și le voi da bucurie, după durerea lor.14Voi sătura cu grăsime sufletul preoților, iar poporul Meu se va sătura cu bunătatea Mea, zice DOMNUL.“15Așa vorbește DOMNUL: „Un glas a fost auzit în Rama, bocet și plânset mult. Rahela își plânge copiii și nu vrea să fie mângâiată pentru copiii ei, căci ei nu mai sunt.“16Așa vorbește DOMNUL: „Oprește‑ți plânsul și lacrimile din ochi, căci munca îți va fi răsplătită, zice DOMNUL; ei se vor întoarce din țara dușmanului.17Există speranță pentru viitorul tău, zice DOMNUL. Fiii tăi se vor întoarce în teritoriul lor.18L‑am auzit într-adevăr pe Efraim văitându‑se: «M‑ai disciplinat ca pe un vițel nedeprins la jug și am fost disciplinat. Întoarce‑mă Tu și mă voi întoarce, căci Tu ești DOMNUL, Dumnezeul meu.19După ce am rătăcit, m‑am căit; ajungând să cunosc, mă bat pe coapsă. Am fost făcut de rușine și umilit, căci port disprețul tinereții mele.»20Nu este Efraim fiul Meu cel scump, copilul în care‑Mi găsesc plăcerea? Căci deși vorbesc adesea împotriva lui, tot Îmi aduc aminte de el. Inima Îmi tânjește după el; sigur voi avea milă de el, zice DOMNUL.21Ridică‑ți semne pe drum, pune‑ți stâlpi și ia seama la calea, la drumul pe care‑l urmezi. Întoarce‑te, fecioară Israel, întoarce‑te în cetățile tale.22Până când vei rătăci, fiică necredincioasă? Căci DOMNUL va crea un lucru nou în țară: femeia va da târcoale* bărbatului.“23Așa vorbește DOMNUL Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Când le voi aduce înapoi captivii, cei din țara și din cetățile lui Iuda vor zice iarăși aceste cuvinte: «DOMNUL să te binecuvânteze, locuință a dreptății, munte sfânt!»24Oamenii vor locui împreună în Iuda și în toate cetățile ei, atât plugarii, cât și cei ce le pasc turmele,25căci voi sătura cu apă sufletul însetat și voi îndestula orice suflet flămând.“26La aceste lucruri m‑am trezit și am privit în jur. Somnul îmi fusese plăcut.27„Iată, vin zile, zice DOMNUL, când voi însămânța Casa lui Israel și Casa lui Iuda cu o sămânță de oameni și o sămânță de animale.28Așa cum am vegheat asupra lor ca să‑i smulg, să‑i tai, să‑i dărâm, să‑i nimicesc și să le fac rău, tot așa voi veghea asupra lor ca să‑i zidesc și să‑i plantez, zice DOMNUL.29În zilele acelea nu se va mai zice: «Părinții au mâncat struguri necopți și copiilor li s‑au tocit dinții»,30ci fiecare va muri pentru propria lui nelegiuire. Fiecărui om care va mânca struguri necopți i se vor toci dinții.“
Noul legământ
31„Iată, vin zile, zice DOMNUL, când voi încheia cu Casa lui Israel și cu Casa lui Iuda un nou legământ,32nu ca legământul pe care l‑am încheiat cu strămoșii lor, în ziua când i‑am luat de mână ca să‑i scot din țara Egiptului, legământ pe care l‑au rupt, cu toate că le eram Stăpân*, zice DOMNUL.33Ci acesta este legământul pe care‑l voi încheia cu Casa lui Israel, după acele zile, zice DOMNUL: voi pune Legea Mea înăuntrul lor și o voi scrie în inimile lor. Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.34Și niciunul nu va mai învăța pe semenul sau pe fratele său, zicând: «Cunoaște‑L pe DOMNUL!», pentru că toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice DOMNUL, căci le voi ierta nelegiuirea și nu‑Mi voi mai aminti de păcatul lor.“35Așa vorbește DOMNUL, Cel Care a pus soarele să lumineze ziua, Cel Care a rânduit luna și stelele să lumineze noaptea, Cel Care stârnește marea și face să‑i urle valurile, – DOMNUL Oștirilor este Numele Său:36„Dacă vor dispărea aceste hotărâri dinaintea Mea, zice DOMNUL, atunci și sămânța* lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!“37Așa vorbește DOMNUL: „Dacă cerurile de sus vor putea fi măsurate și temeliile de jos ale pământului vor putea fi cercetate, atunci voi lepăda și Eu întregul neam al lui Israel pentru tot ce a făcut, zice DOMNUL.38Iată, vin zile, zice DOMNUL, când cetatea aceasta va fi rezidită pentru DOMNUL, de la Turnul lui Hananel până la Poarta Unghiului.39Frânghia de măsurat va trece pe dinaintea ei până la dealul Gareb și apoi se va întoarce spre Goa.40Toată valea, unde sunt aruncate cadavrele și cenușa și toate terenurile până la uedul* Chidron, până la unghiul Porții Cailor, spre răsărit, vor fi dedicate DOMNULUI. Cetatea nu va mai fi niciodată nimicită sau dărâmată.“
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.