Jesaja 10 | English Standard Version

1 Woe to those who decree iniquitous decrees, and the writers who keep writing oppression, 2 to turn aside the needy from justice and to rob the poor of my people of their right, that widows may be their spoil, and that they may make the fatherless their prey! 3 What will you do on the day of punishment, in the ruin that will come from afar? To whom will you flee for help, and where will you leave your wealth? 4 Nothing remains but to crouch among the prisoners or fall among the slain. For all this his anger has not turned away, and his hand is stretched out still.

Judgment on Arrogant Assyria

5 Woe to Assyria, the rod of my anger; the staff in their hands is my fury! 6 Against a godless nation I send him, and against the people of my wrath I command him, to take spoil and seize plunder, and to tread them down like the mire of the streets. 7 But he does not so intend, and his heart does not so think; but it is in his heart to destroy, and to cut off nations not a few; 8 for he says: “Are not my commanders all kings? 9 Is not Calno like Carchemish? Is not Hamath like Arpad? Is not Samaria like Damascus? 10 As my hand has reached to the kingdoms of the idols, whose carved images were greater than those of Jerusalem and Samaria, 11 shall I not do to Jerusalem and her idols as I have done to Samaria and her images?” 12 When the Lord has finished all his work on Mount Zion and on Jerusalem, he* will punish the speech* of the arrogant heart of the king of Assyria and the boastful look in his eyes. 13 For he says: “By the strength of my hand I have done it, and by my wisdom, for I have understanding; I remove the boundaries of peoples, and plunder their treasures; like a bull I bring down those who sit on thrones. 14 My hand has found like a nest the wealth of the peoples; and as one gathers eggs that have been forsaken, so I have gathered all the earth; and there was none that moved a wing or opened the mouth or chirped.” 15 Shall the axe boast over him who hews with it, or the saw magnify itself against him who wields it? As if a rod should wield him who lifts it, or as if a staff should lift him who is not wood! 16 Therefore the Lord God of hosts will send wasting sickness among his stout warriors, and under his glory a burning will be kindled, like the burning of fire. 17 The light of Israel will become a fire, and his Holy One a flame, and it will burn and devour his thorns and briers in one day. 18 The glory of his forest and of his fruitful land the Lord will destroy, both soul and body, and it will be as when a sick man wastes away. 19 The remnant of the trees of his forest will be so few that a child can write them down.

The Remnant of Israel Will Return

20 In that day the remnant of Israel and the survivors of the house of Jacob will no more lean on him who struck them, but will lean on the Lord, the Holy One of Israel, in truth. 21 A remnant will return, the remnant of Jacob, to the mighty God. 22 For though your people Israel be as the sand of the sea, only a remnant of them will return. Destruction is decreed, overflowing with righteousness. 23 For the Lord God of hosts will make a full end, as decreed, in the midst of all the earth. 24 Therefore thus says the Lord God of hosts: “O my people, who dwell in Zion, be not afraid of the Assyrians when they strike with the rod and lift up their staff against you as the Egyptians did. 25 For in a very little while my fury will come to an end, and my anger will be directed to their destruction. 26 And the Lord of hosts will wield against them a whip, as when he struck Midian at the rock of Oreb. And his staff will be over the sea, and he will lift it as he did in Egypt. 27 And in that day his burden will depart from your shoulder, and his yoke from your neck; and the yoke will be broken because of the fat.”* 28 He has come to Aiath; he has passed through Migron; at Michmash he stores his baggage; 29 they have crossed over the pass; at Geba they lodge for the night; Ramah trembles; Gibeah of Saul has fled. 30 Cry aloud, O daughter of Gallim! Give attention, O Laishah! O poor Anathoth! 31 Madmenah is in flight; the inhabitants of Gebim flee for safety. 32 This very day he will halt at Nob; he will shake his fist at the mount of the daughter of Zion, the hill of Jerusalem. 33 Behold, the Lord God of hosts will lop the boughs with terrifying power; the great in height will be hewn down, and the lofty will be brought low. 34 He will cut down the thickets of the forest with an axe, and Lebanon will fall by the Majestic One.

Noua Traducere Românească

1 Vai de cei ce decretează hotărârile nelegiuirii și de legiuitorii care scriu asuprirea, 2 ca să‑i priveze de drepturi pe cei nevoiași și să răpească dreptatea celor săraci din poporul meu, făcând astfel din văduve prada lor și jefuindu‑i pe orfani. 3 Ce veți face în ziua pedepsei, în mijlocul nenorocirii care va veni din depărtări? La cine veți fugi după ajutor? Unde vă veți lăsa bogăția? 4 Unii se vor pleca printre prizonieri sau vor cădea printre cei uciși. Cu toate acestea, mânia Lui nu s‑a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.

Judecata Domnului asupra Asiriei

5 „Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele, cel care ține în mâna lui ciomagul furiei Mele! 6 L‑am trimis împotriva unui neam lipsit de evlavie și i‑am poruncit să meargă împotriva poporului pe care sunt furios*, ca să ia pradă, să ia captură și să‑l calce în picioare ca pe noroiul de pe drum. 7 Dar nu aceasta plănuiește el și nu așa gândește în inima lui; ci inima lui este pentru a nimici și pentru a distruge nu puține neamuri. 8 El zice: «Oare nu sunt conducătorii mei toți regi? 9 Oare nu este Calno asemenea Carchemișului? Nu este Hamatul asemenea Arpadului? Sau Samaria asemenea Damascului? 10 Așa cum mâna mea a găsit împărățiile idolilor, ale căror chipuri cioplite erau mai mărețe decât cele din Ierusalim și Samaria, 11 așa cum am făcut Samariei și idolilor ei, tot așa voi face și Ierusalimului și idolilor lui!»“ 12 Când Stăpânul Își va fi îndeplinit toată lucrarea împotriva muntelui Sion și împotriva Ierusalimului, va spune: „Îl voi pedepsi pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate și pentru mândria privirii lui semețe. 13 Pentru că el zice: «Prin puterea mâinilor mele am făcut aceasta și prin înțelepciunea mea, căci sunt priceput. Am dat la o parte hotarele popoarelor și le‑am jefuit de bogății și, ca un viteaz, le‑am subjugat locuitorii. 14 Mâna mea a găsit, ca pe un cuib, bogăția popoarelor! Ca unul care adună ouăle uitate, așa am adunat tot pământul și nimeni n‑a mișcat vreo aripă, n‑a deschis gura, nici n‑a ciripit!»“ 15 Se va mândri oare securea înaintea celui ce o mânuiește? Se va înălța oare fierăstrăul mai presus de cel ce‑l folosește? Ca și cum nuiaua l‑ar ridica pe cel ce o ridică, sau ca și cum toiagul ar ridica pe cel ce nu este din lemn! 16 De aceea Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, va trimite o boală nimicitoare printre voinicii lui, iar sub gloria lui se va aprinde un pârjol, ca pârjolul focului. 17 Lumina lui Israel va deveni un foc, iar Sfântul său, o flacără; într‑o singură zi ea va arde și va mistui toți spinii și mărăcinii lui. 18 Gloria pădurii lui și a livezii lui va fi mistuită în întregime și va ajunge ca un bolnav care se stinge. 19 Rămășița copacilor din pădurea sa va fi atât de mică, încât și un copil ar putea scrie numărul lor.

Rămășița lui Israel

20 În ziua aceea, rămășița lui Israel și supraviețuitorii Casei lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce‑i lovea, ci se vor sprijini, cu adevărat, pe DOMNUL, Sfântul lui Israel. 21 O rămășiță se va întoarce* – rămășița lui Iacov – la Dumnezeul cel puternic*. 22 Chiar dacă poporul tău Israel ar fi ca nisipul mării, doar o rămășiță din el se va întoarce. Distrugerea este hotărâtă, făcând să se reverse astfel dreptatea. 23 Căci distrugerea, care este hotărâtă, Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, o duce la îndeplinire în mijlocul întregii țări. 24 De aceea, așa vorbește Stăpânul, DOMNUL Oștirilor: „Poporul Meu care locuiești în Sion, nu te teme de asirieni, când ei te lovesc cu nuiaua și își înalță ciomagul împotriva ta, așa cum au făcut și egiptenii, 25 pentru că, foarte curând, mânia Mea împotriva ta va înceta și furia Mea va fi îndreptată spre distrugerea lor.“ 26 DOMNUL Oștirilor îi va bate cu un bici, așa cum l‑a bătut pe Midian la stânca Oreb, și Își va înălța toiagul asupra mării, așa cum a făcut în Egipt. 27 În ziua aceea, povara lui va fi îndepărtată de pe umărul tău și jugul lui de pe gâtul tău; jugul va fi zdrobit din cauza grăsimii. 28 A ajuns la Aiat, a trecut prin Migron, iar la Micmaș și‑a lăsat lucrurile. 29 Au traversat trecătoarea. „În Gheva este un han pentru noi!“ Rama tremură, iar Ghiva lui Saul fuge. 30 Înalță‑ți glasul, fiica Galimului! Ia aminte, Laișa! Săracul Anatot! 31 Madmena fuge, locuitorii Ghebimului caută scăpare. 32 Astăzi va face un nou popas la Nob, de unde va amenința cu pumnul muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului. 33 Iată, Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, taie crengile cu o forță înspăimântătoare. Cei aflați la înălțime vor fi tăiați, și cei înalți vor fi doborâți. 34 El va reteza desișurile pădurii cu securea, și Libanul va cădea sub loviturile Celui Măreț.

Jesaja 10 | English Standard Version Noua Traducere Românească

Judgment on Arrogant Assyria

The Remnant of Israel Will Return

Judecata Domnului asupra Asiriei

Rămășița lui Israel