1.Mose 25 | Neue evangelistische Übersetzung

Weitere Nachkommen Abrahams

1 Auch Abraham heiratete wieder. Seine Frau hieß Ketura. 2 Sie gebar ihm Simran, Jokschan, Medan, Midian, Jischbak und Schuach. 3 Jokschan zeugte Saba und Dedan. Von Dedan stammen die Aschuriter, die Letuschiter und die Lëummiter ab. 4 Midians Söhne waren Efa, Efer, Henoch, Abida und Eldaa. Sie alle waren Nachkommen von Ketura. 5 Abraham hatte Isaak seinen ganzen Besitz vermacht. 6 Den Söhnen seiner Nebenfrauen gab er eine Abfindung und schickte sie noch zu seinen Lebzeiten von Isaak weg, ostwärts ins Ostland.

Abrahams Tod

7 Abraham wurde 175 Jahre alt. 8 Er starb* nach einem erfüllten Leben und wurde im Tod mit seinen Verwandten vereint. 9 Seine Söhne Isaak und Ismaël bestatteten ihn in der Höhle Machpela. Sie liegt auf dem Grundstück, das Efron Ben-Zohar gehört hatte, gegenüber von Mamre, 10 das Abraham damals von den Hetitern gekauft hatte. Dort also sind Abraham und seine Frau Sara bestattet. 11 Nach Abrahams Tod segnete Gott dessen Sohn Isaak, der sich beim Brunnen Beër-Lahai-Roï niedergelassen hatte.

Die Nachkommen Ismaëls

12 Es folgt das Verzeichnis der Nachkommen von Ismaël Ben-Abraham, den die ägyptische Sklavin Hagar Abraham geboren hatte. 13 Nach ihrer Geschlechterfolge geordnet waren das Nebajot, der Erstgeborene, Kedar, Adbeël, Mibsam, 14 Mischma, Duma, Massa, 15 Hadad, Tema, Jetur, Nafisch und Kedma. 16 Das sind die Söhne Ismaëls und ihre Namen in den Niederlassungen und Zeltlagern: Sie waren die Begründer von zwölf Stämmen. 17 Ismaël starb im Alter von 137 Jahren und wurde im Tod mit seinen Verwandten vereint. 18 Seine Nachkommen wohnten zwischen Hawila und Schur, das östlich von Ägypten am Weg nach Assur liegt. So setzte er sich seinen Brüdern vor die Nase.

Die Nachkommen Isaaks

19 Es folgt die Geschichte der Nachkommen von Isaak Ben-Abraham: Abraham war also der Vater Isaaks. 20 Isaak war vierzig Jahre alt,* als er heiratete. Seine Frau hieß Rebekka und war die Tochter des Aramäers Betuël aus dem oberen Mesopotamien, die Schwester Labans. 21 Isaak betete eindringlich für seine Frau zu Jahwe, denn sie bekam keine Kinder. Jahwe erhörte ihn, und Rebekka wurde schwanger. 22 Als die Kinder in ihrem Bauch einander wegstießen, sagte sie: „Wenn es so steht, warum bin ich dann schwanger geworden?“ Sie ging, um Jahwe zu befragen.* 23 Jahwe sagte zu ihr: „Zwei Völker trägst du jetzt in deinem Leib, / zwei Stämme scheiden sich in deinem Schoß, / ein Volk wird stärker als das andere sein, / und der Ältere wird dem Jüngeren dienen.“* 24 Und tatsächlich! Als die Stunde der Geburt kam, brachte sie Zwillinge zur Welt. 25 Der Erste, der herauskam, war am ganzen Körper mit rötlichen Haaren bedeckt. Sie nannten ihn Esau, den Behaarten. 26 Danach war sein Bruder herausgekommen, der Esau an der Ferse festhielt. Ihn nannten sie Jakob, den Fersenhalter. Bei ihrer Geburt war Isaak sechzig Jahre alt.* 27 Die Kinder wuchsen heran. Esau wurde ein Jäger, ein Mann der freien Steppe. Jakob wurde ein gesitteter Mann, der bei den Zelten blieb. 28 Ihr Vater Isaak hatte eine Vorliebe für Esau, weil er gern Wild aß. Jakob war der Liebling der Mutter.

Esau verkauft sein Erstgeburtsrecht

29 Eines Tages hatte Jakob ein Gericht gekocht, als Esau erschöpft nach Hause kam. 30 „Lass mich doch schnell etwas von dem Roten da hinunterschlingen“, rief Esau, „dem roten Zeug da, ich bin ganz erschöpft!“ Deshalb nannte man ihn auch Edom, den Roten. 31 Doch Jakob erwiderte: „Nur wenn du mir dein Erstgeburtsrecht verkaufst!“ 32 „Ich sterbe vor Hunger“, erwiderte Esau, „was nützt mir da mein Erstgeburtsrecht!“ 33 „Gut, dann schwöre es mir jetzt!“, verlangte Jakob. Esau schwor es ihm und verkaufte so sein Erstgeburtsrecht an Jakob. 34 Da gab Jakob Esau Brot und eine Schüssel gekochter Linsen. Esau aß und trank, stand auf und ging davon. So missachtete er sein Erstgeburtsrecht.

Noua Traducere Românească

Ultimii ani ai vieții lui Avraam

1 Avraam și‑a mai luat* o soție, al cărei nume era Chetura. 2 Ea i‑a născut pe Zimran, Iokșan, Medan, Midian, Ișbak și Șuah. 3 Lui Iokșan i s‑au născut Șeba și Dedan. Urmașii lui Dedan au fost: assuriții, letușiții și leumiții. 4 Fiii lui Midian au fost: Efa, Efer, Hanoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia au fost urmașii Cheturei. 5 Avraam i‑a dat lui Isaac tot ceea ce avea. 6 El le‑a oferit daruri fiilor țiitoarelor* sale și, pe când era încă în viață, i‑a trimis de lângă fiul său Isaac, spre răsărit, în țara de la răsărit. 7 Avraam a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8 El și‑a dat ultima suflare, murind după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și sătul de zile. Astfel, el a fost adăugat la poporul său. 9 Fiii săi, Isaac și Ismael, l‑au înmormântat în peștera Mahpela din ogorul lui Efron, fiul hititului Țohar, ogor care se află în apropiere de Mamre 10 și pe care Avraam îl cumpărase de la fiii lui Het. Acolo a fost înmormântat Avraam împreună cu Sara, soția lui. 11 După moartea lui Avraam, Dumnezeu l‑a binecuvântat pe Isaac, fiul acestuia. Isaac s‑a așezat lângă Beer Lahai‑Roi*.

Urmașii lui Ismael

12 Aceasta este istoria* lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care egipteanca Agar, roaba Sarei, i l‑a născut lui Avraam, 13 și acestea au fost numele fiilor lui Ismael, după numele lor, potrivit genealogiilor lor: Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael, Chedar, Adbeel, Mibsam, 14 Mișma, Duma, Masa, 15 Hadad, Tema, Ietur, Nafiș și Chedma. 16 Aceștia au fost fiii lui Ismael și acestea au fost numele celor doisprezece prinți ai triburilor lor, după așezările și taberele lor. 17 Aceștia au fost anii vieții lui Ismael: o sută treizeci și șapte de ani. El și‑a dat duhul și a murit, fiind adăugat la poporul său. 18 Ei au locuit de la Havila până la Șur, care este în fața Egiptului, cum mergi spre Așura*. El se stabilise separat de* toți frații lui.

Esau și Iacov

19 Aceasta este istoria* lui Isaac, fiul lui Avraam. Lui Avraam i s‑a născut Isaac. 20 Acesta avea patruzeci de ani când s‑a căsătorit cu Rebeca, fiica arameului Betuel din Padan-Aram* și sora arameului Laban. 21 Isaac s‑a rugat DOMNULUI pentru soția sa, pentru că ea era stearpă. DOMNUL l‑a ascultat, iar Rebeca, soția lui, a rămas însărcinată. 22 Dar pentru că fiii ei se băteau în pântecul ei, a zis: „Dacă‑i așa, de ce mi s‑a întâmplat acest lucru?*“ Și s‑a dus să‑L întrebe pe DOMNUL. 23 DOMNUL i‑a răspuns: „Două neamuri sunt în pântecul tău și două popoare născute din tine se vor despărți. Unul va fi mai puternic decât celălalt și cel mai mare îi va sluji celui mai tânăr.“ 24 Când i s‑au împlinit zilele să nască, iată că în pântecul Rebecăi erau gemeni. 25 Primul a ieșit roșcovan peste tot, ca o manta de păr, și i‑au pus numele Esau*. 26 După aceea a ieșit fratele său, ținându‑se cu mâna de călcâiul lui Esau. De aceea i‑au pus numele Iacov*. Isaac avea șaizeci de ani când Rebeca i‑a născut pe cei doi fii. 27 Când băieții au crescut, Esau a ajuns un vânător priceput, un om al câmpului, dar Iacov era un om liniștit, care locuia în corturi. 28 Isaac l‑a îndrăgit pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui, dar Rebeca l‑a îndrăgit pe Iacov. 29 Odată, pe când Iacov fierbea o ciorbă, Esau a venit de la câmp sleit de oboseală. 30 Esau i‑a zis lui Iacov: – Dă‑mi voie, te rog, să mănânc repede din ciorba aceasta roșiatică, pentru că sunt sleit de oboseală. De aceea i s‑a pus și numele de Edom*. 31 Iacov i‑a răspuns: – Vinde‑mi mai întâi dreptul tău de întâi născut. 32 Esau a zis: – Iată, sunt pe cale să mor. La ce‑mi folosește dreptul de întâi născut? 33 Iacov i‑a răspuns: – Jură‑mi mai întâi. Esau i‑a jurat și i‑a vândut lui Iacov dreptul de întâi născut. 34 Apoi Iacov i‑a dat lui Esau niște pâine și niște ciorbă de linte. Acesta a mâncat, a băut, apoi s‑a ridicat și a plecat. Astfel, Esau și‑a desconsiderat dreptul de întâi născut.

1.Mose 25 | Neue evangelistische Übersetzung Noua Traducere Românească