NTR

  • ESV
  • KJV
  • NIRV
  • NIV

Isaiah 10 | Noua Traducere Românească

Isaiah 10 | Noua Traducere Românească
1 Vai de cei ce decretează hotărârile nelegiuirii și de legiuitorii care scriu asuprirea, 2 ca să‑i priveze de drepturi pe cei nevoiași și să răpească dreptatea celor săraci din poporul meu, făcând astfel din văduve prada lor și jefuindu‑i pe orfani. 3 Ce veți face în ziua pedepsei, în mijlocul nenorocirii care va veni din depărtări? La cine veți fugi după ajutor? Unde vă veți lăsa bogăția? 4 Unii se vor pleca printre prizonieri sau vor cădea printre cei uciși. Cu toate acestea, mânia Lui nu s‑a potolit, iar mâna Sa este încă întinsă.

Judecata Domnului asupra Asiriei

5 „Vai de asirian, nuiaua mâniei Mele, cel care ține în mâna lui ciomagul furiei Mele! 6 L‑am trimis împotriva unui neam lipsit de evlavie și i‑am poruncit să meargă împotriva poporului pe care sunt furios*, ca să ia pradă, să ia captură și să‑l calce în picioare ca pe noroiul de pe drum. 7 Dar nu aceasta plănuiește el și nu așa gândește în inima lui; ci inima lui este pentru a nimici și pentru a distruge nu puține neamuri. 8 El zice: «Oare nu sunt conducătorii mei toți regi? 9 Oare nu este Calno asemenea Carchemișului? Nu este Hamatul asemenea Arpadului? Sau Samaria asemenea Damascului? 10 Așa cum mâna mea a găsit împărățiile idolilor, ale căror chipuri cioplite erau mai mărețe decât cele din Ierusalim și Samaria, 11 așa cum am făcut Samariei și idolilor ei, tot așa voi face și Ierusalimului și idolilor lui!»“ 12 Când Stăpânul Își va fi îndeplinit toată lucrarea împotriva muntelui Sion și împotriva Ierusalimului, va spune: „Îl voi pedepsi pe împăratul Asiriei pentru rodul inimii lui îngâmfate și pentru mândria privirii lui semețe. 13 Pentru că el zice: «Prin puterea mâinilor mele am făcut aceasta și prin înțelepciunea mea, căci sunt priceput. Am dat la o parte hotarele popoarelor și le‑am jefuit de bogății și, ca un viteaz, le‑am subjugat locuitorii. 14 Mâna mea a găsit, ca pe un cuib, bogăția popoarelor! Ca unul care adună ouăle uitate, așa am adunat tot pământul și nimeni n‑a mișcat vreo aripă, n‑a deschis gura, nici n‑a ciripit!»“ 15 Se va mândri oare securea înaintea celui ce o mânuiește? Se va înălța oare fierăstrăul mai presus de cel ce‑l folosește? Ca și cum nuiaua l‑ar ridica pe cel ce o ridică, sau ca și cum toiagul ar ridica pe cel ce nu este din lemn! 16 De aceea Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, va trimite o boală nimicitoare printre voinicii lui, iar sub gloria lui se va aprinde un pârjol, ca pârjolul focului. 17 Lumina lui Israel va deveni un foc, iar Sfântul său, o flacără; într‑o singură zi ea va arde și va mistui toți spinii și mărăcinii lui. 18 Gloria pădurii lui și a livezii lui va fi mistuită în întregime și va ajunge ca un bolnav care se stinge. 19 Rămășița copacilor din pădurea sa va fi atât de mică, încât și un copil ar putea scrie numărul lor.

Rămășița lui Israel

20 În ziua aceea, rămășița lui Israel și supraviețuitorii Casei lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce‑i lovea, ci se vor sprijini, cu adevărat, pe DOMNUL, Sfântul lui Israel. 21 O rămășiță se va întoarce* – rămășița lui Iacov – la Dumnezeul cel puternic*. 22 Chiar dacă poporul tău Israel ar fi ca nisipul mării, doar o rămășiță din el se va întoarce. Distrugerea este hotărâtă, făcând să se reverse astfel dreptatea. 23 Căci distrugerea, care este hotărâtă, Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, o duce la îndeplinire în mijlocul întregii țări. 24 De aceea, așa vorbește Stăpânul, DOMNUL Oștirilor: „Poporul Meu care locuiești în Sion, nu te teme de asirieni, când ei te lovesc cu nuiaua și își înalță ciomagul împotriva ta, așa cum au făcut și egiptenii, 25 pentru că, foarte curând, mânia Mea împotriva ta va înceta și furia Mea va fi îndreptată spre distrugerea lor.“ 26 DOMNUL Oștirilor îi va bate cu un bici, așa cum l‑a bătut pe Midian la stânca Oreb, și Își va înălța toiagul asupra mării, așa cum a făcut în Egipt. 27 În ziua aceea, povara lui va fi îndepărtată de pe umărul tău și jugul lui de pe gâtul tău; jugul va fi zdrobit din cauza grăsimii. 28 A ajuns la Aiat, a trecut prin Migron, iar la Micmaș și‑a lăsat lucrurile. 29 Au traversat trecătoarea. „În Gheva este un han pentru noi!“ Rama tremură, iar Ghiva lui Saul fuge. 30 Înalță‑ți glasul, fiica Galimului! Ia aminte, Laișa! Săracul Anatot! 31 Madmena fuge, locuitorii Ghebimului caută scăpare. 32 Astăzi va face un nou popas la Nob, de unde va amenința cu pumnul muntele fiicei Sionului, dealul Ierusalimului. 33 Iată, Stăpânul, DOMNUL Oștirilor, taie crengile cu o forță înspăimântătoare. Cei aflați la înălțime vor fi tăiați, și cei înalți vor fi doborâți. 34 El va reteza desișurile pădurii cu securea, și Libanul va cădea sub loviturile Celui Măreț.