Offenbarung 9 | Noua Traducere Românească

1 Al cincilea înger a sunat din trâmbiță. Și am văzut o stea* care căzuse din cer pe pământ. I‑a fost dată cheia fântânii spre Adânc*. 2 A deschis fântâna spre Adânc, și din fântână a ieșit fum, ca fumul dintr‑un cuptor mare. Soarele și văzduhul s‑au întunecat din cauza fumului din fântână. 3 Din fum au ieșit pe pământ lăcuste, cărora le‑a fost dată o putere ca puterea pe care o au scorpionii pământului. 4 Li s‑a spus să nu facă rău nici ierbii de pe pământ, nici vreunei plante verzi și nici vreunui copac, ci doar oamenilor care nu au pe frunțile lor sigiliul lui Dumnezeu. 5 Nu li s‑a dat voie să‑i omoare, ci doar să‑i chinuiască timp de cinci luni*. Chinul pe care‑l provocau era precum chinul provocat de un scorpion când înțeapă un om. 6 În zilele acelea oamenii vor căuta moartea, dar nu o vor găsi; vor tânji să moară, dar moartea va fugi de ei. 7 Înfățișarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiți pentru război, iar pe capete aveau ceva ca niște coroane care păreau de aur. Fețele lor erau ca niște fețe de oameni; 8 aveau părul ca părul de femeie și dinții ca de leu, 9 aveau platoșe ca niște platoșe de fier, iar zgomotul făcut de aripile lor era ca zgomotul multor carete trase de cai care aleargă în război. 10 Aveau cozi, ca scorpionii, și ace; și în cozile lor le stătea puterea de a face rău oamenilor timp de cinci luni. 11 Aveau peste ele ca împărat pe îngerul Adâncului. În ebraică, numele lui este „Abaddon“, iar în greacă are numele de „Apollyon“*. 12 Primul „vai“ s‑a dus. Iată că mai vin încă două „vaiuri“. 13 Al șaselea înger a sunat din trâmbiță. Și am auzit un glas din cele patru coarne ale altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu, 14 zicând celui de‑al șaselea înger care avea trâmbița: „Dezleagă‑i pe cei patru îngeri care sunt legați la Râul cel Mare, Eufrat*!“ 15 Cei patru îngeri, care fuseseră pregătiți chiar pentru ora, ziua, luna și anul acela, au fost dezlegați, ca să omoare a treia parte din oameni. 16 Numărul soldaților cavaleriei era de douăzeci de mii de ori zece mii*; am auzit numărul lor. 17 Iată cum am văzut în viziune caii și pe cei care‑i călăreau: aveau platoșe de un roșu aprins, albastru vinețiu și galben ca sulful. Capetele cailor erau ca și capetele de lei, iar din gurile lor ieșeau foc, fum și sulf. 18 A treia parte din oameni a fost omorâtă prin aceste trei urgii, și anume prin focul, fumul și sulful care ieșeau din gurile cailor. 19 Puterea cailor era în gurile și în cozile lor, căci cozile lor erau asemenea șerpilor, având capete cu care făceau rău. 20 Oamenii care au mai rămas, și anume cei care nu au fost omorâți de aceste urgii, nu s‑au pocăit de lucrările mâinilor lor, acelea de a nu se mai închina demonilor și idolilor de aur, argint, bronz, piatră și lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. 21 Și nu s‑au pocăit nici de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de curvia lor și nici de furturile lor.

Újszövetség: élet, igazság és világosság

1 Az ötödik angyal is trombitált, és láttam, hogy egy csillag esett le az égről a földre, és neki adatott a mélység kútjának kulcsa. 2 Megnyitotta azért a mélységnek kútját és füst jött föl a kútból, mint egy nagy kemencének füstje, és elhomályosodott a nap és a levegő a kút füstjétől. 3 A füstből pedig sáskák jöttek ki a földre és olyan hatalom adatott nekik, amilyen hatalmuk van a skorpióknak a földön. 4 És megmondatott nekik, hogy a földnek füvét ne bántsák, se semmi zöldellőt, se élőfát, hanem csak azokat az embereket, akiknek homlokán nincs az Isten pecsétje. 5 És megadatott nekik, hogy ne öljék meg őket, hanem kínozzák őket öt hónapig. Kínzásuk olyan legyen, mint a skorpió kínzása, amikor megmarja az embert. 6 Azokban a napokban keresik az emberek a halált, de nem találják és kívánnának meghalni, de a halál menekül előlük. 7 A sáskák formája pedig hasonló volt a harcra felkészített lovakhoz, és a fejükön aranyhoz hasonló korona volt, és arcuk olyan volt, mint az emberek arca. 8 A hajuk olyan volt, mint az asszonyok haja, és fogaik olyanok voltak, mint az oroszláné, 9 és olyan mellvértjük volt, mint a vasmellvértek, és szárnyaik zúgása olyan volt, mint a viadalra száguldó sok lovas szekér dübörgése. 10 Skorpiókhoz hasonló farkuk és fullánkjuk volt, és a farkukban volt hatalmuk, hogy ártsanak az embereknek öt hónapig. 11 Királyuk a mélység angyala volt, annak neve zsidóul Abaddón, görögül pedig Apollüón, azaz Pusztító. 12 Az első jaj elmúlt, s íme, ezután még két jaj következik. 13 A hatodik angyal is trombitált, és az arany oltár négy szarva felől, amely Isten előtt van, egy szózatot hallottam, 14 amely ezt mondta a hatodik angyalnak: „Oldd el azt a négy angyalt, akik a nagy folyóvíznél, az Eufrátesznél vannak megkötve“. 15 Erre eloldozták a négy angyalt, akik készen voltak órára, napra, hónapra és esztendőre, hogy megöljék az emberek harmadrészét. 16 A lovasseregek száma húszezerszer tízezer volt, hallottam a számukat. 17 Látomásban így láttam a lovakat és a rajtuk ülőket, akiknek tűzvörös, jácinték és kénsárga mellvértjük volt, és a lovak feje olyan volt, mint az oroszlánok feje és szájukból tűz, füst és kénkő jött ki. 18 Ez a három csapás ölte meg az emberek harmadrészét: a tűz, a füst, a kénkő, amely szájukból jött ki. 19 Mert hatalmuk a szájukban és farkukban van. Farkuk a kígyóhoz hasonló, fej van rajta, és azzal ártanak. 20 Az emberek közül a többiek, akiket nem öltek meg ezek a csapások, mégsem tértek meg kezük alkotásaitól, hanem tovább imádták a gonosz lényeket, és az arany és ezüst és érc és kő és fa bálványokat, amelyek sem látni, sem hallani, sem járni nem tudnak. 21 És nem tértek meg sem gyilkosságaikból, sem varázslásaikból, sem paráználkodásaikból, sem lopásaikból.

Offenbarung 9 | Noua Traducere Românească Újszövetség: élet, igazság és világosság