1Când Mielul a deschis al șaptelea sigiliu, în cer s‑a făcut liniște timp de aproape jumătate de oră.2Și i‑am văzut pe cei șapte îngeri care stau înaintea lui Dumnezeu. Acestora li s‑au dat șapte trâmbițe.3Un alt înger, care avea o cădelniță de aur, a venit și a stat înaintea altarului. I‑a fost dată multă tămâie, pentru a o aduce împreună cu rugăciunile tuturor sfinților pe altarul de aur care este înaintea tronului.4Fumul de tămâie, împreună cu rugăciunile sfinților, s‑a ridicat din mâna îngerului înaintea lui Dumnezeu.5Îngerul a luat cădelnița, a umplut‑o cu foc de pe altar și a aruncat focul pe pământ. Și au avut loc tunete, sunete*, fulgere și un cutremur.
Cele șapte trâmbițe
6Cei șapte îngeri care aveau cele șapte trâmbițe erau pregătiți să sune.7Primul a sunat din trâmbiță. Și a venit grindină și foc amestecat cu sânge, care au fost aruncate pe pământ. A treia parte a pământului a fost arsă, a treia parte a copacilor a fost arsă și toată iarba verde a fost arsă.8Al doilea înger a sunat din trâmbiță. Și ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare. A treia parte din mare s‑a transformat în sânge,9a treia parte din făpturile care erau în mare și care aveau viață au murit și a treia parte din corăbii au fost distruse.10Al treilea înger a sunat din trâmbiță. Și din cer a căzut o stea mare, aprinsă ca o torță. A căzut peste a treia parte din râuri și peste izvoarele de apă.11Numele stelei era: „Pelin“*. A treia parte din ape s‑au transformat în pelin și mulți oameni au murit din cauza apelor, pentru că fuseseră făcute amare.12Al patrulea înger a sunat din trâmbiță. Și au fost lovite a treia parte din soare, a treia parte din lună și a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele să fie întunecată și astfel a treia parte din zi și din noapte să nu mai aibă lumină.13M‑am uitat și am auzit un vultur care zbura în înaltul cerului, zicând cu glas tare: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului, din cauza celorlalte sunete de trâmbiță ale celorlalți trei îngeri care urmează să sune!“
Újszövetség: élet, igazság és világosság
1És amikor felnyitotta a hetedik pecsétet, nagy csendesség lett a mennyben, mintegy fél óráig.2És láttam azt a hét angyalt, aki Isten színe előtt állott és adatott azoknak hét trombita.3Egy másik angyal is odajött és megállt az oltárnál, arany tömjénezőt tartva, és adatott neki sok tömjén, hogy a szentek könyörgéséhez tegye az arany oltárra, amely a királyi szék előtt volt.4És felment a tömjén füstje a szentek könyörgésével az angyal kezéből Isten elé.5Azután vette az angyal a tömjénezőt és megtöltötte az oltár parazsával, és ledobta a földre. Ekkor mennydörgés és zúgás, villámlás és földindulás támadt.6A hét angyal pedig, akinél a hét trombita volt, trombitáláshoz készült.7Trombitált az első és jégeső támadt, és tűz vérrel keverve, és a földre hullott. Megégett a föld harmadrésze, és minden zöld fű megégett.8A második angyal is trombitált, és erre, mint egy tűzben égő nagy hegy a tengerbe zuhant, és a tenger harmadrésze vérré lett.9A tengerben lévő állatok harmadrésze elpusztult, amiben csak élet volt, és odaveszett a hajók harmada is.10A harmadik angyal is trombitált, és leesett az égről egy nagy csillag, mint egy égő fáklya, és ráesett a folyók harmadára és a vizek forrásaira.11A csillagnak neve pedig Üröm volt, és ürömmé lett a folyóvizek harmadrésze, és sok ember meghalt e vizektől, mert azok keserűvé lettek.12A negyedik angyal is trombitált, és csapás érte a nap harmadrészét, a holdnak harmadrészét és a csillagoknak harmadrészét, hogy elhomályosodjék azok harmadrésze, és a nappal se legyen világos harmadáig, és az éjszaka hasonlóképpen.13Ekkor láttam és hallottam, hogy egy magányos sas fent az égen repül, és hangos szóval ezt mondja: „Jaj, jaj, jaj a föld lakosainak, a többi három angyal trombitájának szava miatt, akik még trombitálni fognak.“
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.