1Dann sagte Jahwe zu Mose: „Haue dir zwei neue Steintafeln zurecht wie die ersten, die du zerbrochen hast! Ich werde die Worte darauf schreiben, die schon auf den ersten Tafeln standen.2Halte dich für morgen bereit! Morgen früh steigst du auf den Berg Sinai und erwartest mich auf dem Gipfel.3Es darf niemand mit dir heraufkommen. Es darf überhaupt niemand auf dem Berg gesehen werden. Auch das Vieh darf nicht an seinem Fuß weiden.“4So haute sich Mose zwei Tafeln aus Stein zurecht wie die ersten. Am nächsten Morgen stand er früh auf und stieg mit den Tafeln in der Hand auf den Berg, wie Jahwe es ihm befohlen hatte.5Da kam Jahwe in einer Wolke auf den Berg herab, stellte sich an die Seite von Mose und rief den Namen Jahwes aus.6Dann zog er vor seinen Augen vorbei und rief: „Jahwe, Jahwe, Gott: barmherzig und gnädig, langmütig und reich an Güte und Treue,7der Gnade über tausend Generationen hin erweist, der Schuld, Vergehen und Sünde vergibt, aber keineswegs ungestraft lässt, der die Schuld der Väter an den Kindern und Enkeln bis in die dritte und vierte Generation verfolgt.“8Sofort warf sich Mose auf die Erde und betete an.9Er sagte: „Herr, wenn du mir deine Gunst geschenkt hast, dann sei in unserer Mitte. Wenn es auch ein widerspenstiges Volk ist, so vergib uns doch unsere Schuld und Sünde und nimm uns als Eigentum an.“10Da sagte er: „Hiermit schließe ich einen Bund: Vor deinem ganzen Volk werde ich Wunder tun, wie sie bisher unter allen Völkern der Erde noch nie vollbracht worden sind. Das ganze Volk, in dessen Mitte du stehst, soll das Tun Jahwes sehen. Es wird furchterregend sein, was ich für dich tun werde.11Merk dir genau, was ich dir heute befehle! Ich werde die Amoriter, Kanaaniter, Hetiter, Perisiter, Hiwiter und Jebusiter vor dir vertreiben.12Hüte dich, mit den Bewohnern des Landes, in das du kommen wirst, einen Bund zu schließen. Sie werden dir sonst eine Falle sein, wenn sie unter dir leben.13Du sollst vielmehr ihre Altäre niederreißen, ihre Steinmale zerschlagen und ihre Aschera-Pfähle umhauen.14Du darfst dich vor keinem anderen Gott anbetend niederwerfen, denn Jahwe ist ein eifersüchtiger Gott und heißt auch 'der Eifersüchtige'!15Hüte dich, einen Bund mit den Bewohnern des Landes zu schließen! Denn sonst könnten sie dich einladen, wenn sie ihren Göttern Liebesdienste leisten wenn sie ihnen opfern und ihre Opfermahlzeiten feiern.16Vielleicht würdest du deine Söhne mit ihren Töchtern verheiraten; und wenn ihre Töchter sich dann ihren Göttern anbieten, könnten sie deine Söhne verführen, das ebenfalls zu tun.17Du aber darfst dir keine Götterstatuen gießen!18Du sollst das Fest der ungesäuerten Brote halten. Zur festgesetzten Zeit im Ährenmonat sollst du sieben Tage lang ungesäuerte Brotfladen essen, wie ich es dir befohlen habe. Denn in diesem Monat bist du aus Ägypten gezogen.19Alles, was das erste Mal aus einem Mutterschoß kommt, gehört mir! Auch die Erstgeburt von deinen Rindern, Schafen und Ziegen, wenn es männliche Tiere sind.20Die Erstgeburt eines Esels sollst du mit einem Lamm auslösen. Wenn du das nicht tun willst, musst du dem Fohlen das Genick brechen. Auch deine erstgeborenen Söhne sollst du auslösen. Keiner soll mit leeren Händen vor mir erscheinen.21Sechs Tage sollst du arbeiten und am siebten Tag ruhen. Das gilt auch für die Zeit des Pflügens und des Erntens.22Auch das Erntefest sollst du feiern, wenn du das erste Getreide einbringst, und im Herbst das Wein- und Obstlesefest.23Dreimal im Jahr sollen alle deine Männer vor dem Herrn, vor Jahwe, dem Gott Israels, erscheinen.24In dieser Zeit wird niemand in dein Land einfallen, denn ich werde die Völker vor dir vertrieben und deine Grenzen erweitert haben.25Das Blut meiner Schlachtopfer darf nicht zusammen mit Backwaren aus Sauerteig dargebracht werden. Das Schlachtopfer vom Passafest darf nicht bis zum nächsten Morgen aufbewahrt bleiben.26Die Besten von deinen ersten Feldfrüchten sollst du in das Haus Jahwes, deines Gottes, bringen. Ein Böckchen darfst du nicht in der Milch seiner Mutter kochen.“27Dann sagte Jahwe zu Mose: „Schreib alles auf, was ich dir gesagt habe. Denn auf dieser Grundlage schließe ich mit dir und mit Israel einen Bund.“28Vierzig Tage und Nächte blieb Mose dort bei Jahwe, und dieser schrieb die zehn Gebote des Bundes auf die Steintafeln. Während der ganzen Zeit aß und trank Mose nichts.
Gottes Herrlichkeit auf Moses Gesicht
29Als Mose vom Berg herabstieg, hatte er die beiden Tafeln der göttlichen Urkunde in seiner Hand. Er wusste aber nicht, dass durch das Reden mit Gott seine Gesichtshaut zu leuchten begonnen hatte.30Aaron und alle Israeliten sahen das Leuchten auf der Gesichtshaut Moses und fürchteten sich, in seine Nähe zu kommen.31Erst als Mose sie rief, kamen Aaron und die führenden Männer der Gemeinschaft zu ihm, und Mose konnte mit ihnen reden.32Dann kamen auch die anderen Israeliten. Mose gab ihnen alle Anordnungen weiter, die Jahwe ihm auf dem Berg Sinai gegeben hatte.33Als er ihnen alles gesagt hatte, verhüllte er sein Gesicht.34Immer wenn er ins Zelt ging, um mit Jahwe zu reden, nahm er die Verhüllung ab, bis er draußen den Israeliten sagte, was ihm aufgetragen war.35Da sahen sie das Leuchten auf der Gesichtshaut von Mose. Dann verhüllte Mose sein Gesicht, bis er wieder ins Zelt ging, um mit Gott zu reden.
Noua Traducere Românească
Reînnoirea legământului
1DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Cioplește două table de piatră asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le‑ai spart.2Fii gata dis‑de‑dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui.3Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte.“4Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s‑a urcat pe muntele Sinai dis‑de‑dimineață, așa cum i‑a poruncit DOMNUL, luând în mână cele două table de piatră.5DOMNUL S‑a coborât într‑un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „DOMNUL“.6DOMNUL a trecut prin fața lui și a strigat: „DOMNUL, DOMNUL Dumnezeu, este milostiv și plin de har, încet la mânie și plin de îndurare și credincioșie.7El Își păstrează îndurarea față de mii de generații, iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație*.“8Moise s‑a plecat repede la pământ și s‑a închinat.9Apoi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta*, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta are ceafa tare, dar iartă‑ne nelegiuirea și păcatul și ia‑ne ca moștenire.10El i‑a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n‑au mai fost înfăptuite în nicio țară și în niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea DOMNULUI, căci prin tine voi face lucruri de temut.11Ia seama la ceea ce‑ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți.12Ai grijă ca nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă pentru tine în mijlocul tău.13Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați AȘERELE*.14Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă DOMNUL, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.15Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea* dumnezeilor lor* și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui,16și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și astfel, fetele lor, prostituându‑se înaintea dumnezeilor lor, să‑i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.17Să nu‑ți faci dumnezei turnați.18Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți‑am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib*, pentru că în luna Abib ai ieșit din Egipt.19Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei.20Întâiul născut al măgăriței să‑l răscumperi cu un miel*, iar dacă nu‑l vei răscumpăra, să‑i frângi gâtul*. Să răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.21Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.22Să ții Sărbătoarea Săptămânilor*, a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului* la sfârșitul anului.23De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului DOMN, Dumnezeul lui Israel.24Eu voi alunga neamuri dinaintea ta și îți voi lărgi hotarele. Și nimeni nu‑ți va pofti țara când te vei sui să te înfățișezi înaintea DOMNULUI, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.25Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.26Primele roade ale pământului să le aduci în Casa DOMNULUI, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.*27Apoi DOMNUL i‑a zis lui Moise: – Scrie‑ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.28Moise a stat acolo cu DOMNUL timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu.30Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea; și se temeau să se apropie de el.31Dar Moise i‑a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s‑au întors la el, iar Moise le‑a vorbit.32După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a dat toate poruncile pe care le primise de la DOMNUL pe muntele Sinai.33Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și‑a așezat un văl pe față.34Ori de câte ori mergea Moise înaintea DOMNULUI ca să‑I vorbească, își lua vălul de pe față până când ieșea. Iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s‑a poruncit.35Fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu DOMNUL.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.