Jeremia 49 | Noua Traducere Românească

Profeție împotriva amoniților

1 Cu privire la fiii lui Amon: Așa vorbește DOMNUL: „Oare nu mai are Israel fii? Oare nu mai are moștenitori? Atunci de ce a luat MOLEH* în stăpânire Gadul, iar poporul lui îi locuiește cetățile? 2 De aceea, iată, vin zile, zice DOMNUL, când voi suna strigătul de război împotriva Rabei fiilor lui Amon; ea va ajunge un morman de ruine și satelor dimprejurul ei li se vor da foc. Atunci Israel îi va alunga din țară pe cei ce‑l alungaseră, zice DOMNUL. 3 Gemi, Heșbonule, căci Ai este distrus! Strigați, fiice ale Rabei! Încingeți‑vă cu saci și jeliți! Alergați încoace și încolo de‑a lungul zidurilor, căci MOLEH se duce în captivitate, împreună cu preoții și conducătorii lui! 4 De ce te lauzi cu văile tale, cu văile tale care se revarsă de‑atâta belșug? O, fiică rătăcită, tu te încrezi în bogățiile tale și zici: «Cine va veni împotriva mea?» 5 Iată, voi aduce împotriva ta groaza din partea tuturor celor din jurul tău, zice Stăpânul, DOMNUL Oștirilor. Fiecare dintre voi va fi izgonit și nimeni nu‑i va strânge pe fugari. 6 Dar după aceea, îi voi aduce înapoi pe captivii fiilor lui Amon, zice DOMNUL.“

Profeție împotriva Edomului

7 Cu privire la Edom: Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Nu mai este înțelepciune în Teman? Cei chibzuiți nu mai au sfaturi? A putrezit oare înțelepciunea lor? 8 Întoarceți‑vă și fugiți! Ascundeți‑vă în peșteri adânci, voi, cei care locuiți în Dedan, căci voi aduce nenorocirea peste Esau, la vremea când îl voi pedepsi. 9 Dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, n‑ar lăsa ei câțiva ciorchini neculeși? Dacă ar intra la tine niște hoți în timpul nopții, n‑ar prăda* ei doar cât ar avea nevoie? 10 Eu Însumi îl voi despuia pe Esau, îi voi descoperi toate ascunzișurile lui și nu se va mai putea ascunde. Copiii, frații și vecinii lui vor pieri, iar el nu va mai fi. 11 Lasă‑ți orfanii, căci Eu îi voi ține în viață, iar văduvele tale să se încreadă în Mine.“ 12 Așa vorbește DOMNUL: „Iată că cei care nu ar fi trebuit să bea din cupă, vor ajunge să bea! Iar tu să rămâi nepedepsit? Nu, nu vei rămâne nepedepsit, ci vei bea și tu! 13 Jur pe Mine Însumi, zice DOMNUL, că Boțra va ajunge de groază și de dispreț, în ruină și de blestem. Toate cetățile ei vor deveni ruine pe vecie.“ 14 Am auzit un mesaj de la DOMNUL. Un mesager a fost trimis printre neamuri ca să zică: „Adunați‑vă și atacați‑o! Ridicați‑vă la luptă! 15 Pentru că, iată, te voi face mic între neamuri! Vei fi disprețuit printre oameni! 16 Groaza pe care o inspiri și îngâmfarea inimii tale te‑au înșelat, pe tine care locuiești în crăpăturile stâncii și care stai pe vârfurile dealurilor. Chiar dacă ți‑ai înălța cuibul precum vulturul, și de acolo te voi doborî, zice DOMNUL. 17 Edomul va deveni o pricină de groază; toți cei ce vor trece pe lângă el se vor îngrozi și vor fluiera, din cauza tuturor rănilor lui. 18 Așa cum au fost distruse Sodoma și Gomora și cetățile vecine, zice DOMNUL, tot astfel niciun om nu va mai locui acolo și niciun fiu al omului nu se va mai stabili în el. 19 Iată, ca un leu care se suie din desișul Iordanului împotriva unui staul trainic, așa Mă voi repezi și‑l voi pune pe fugă pe Edom din locul unde este. Cine este cel ales de Mine ca să facă aceasta? Cine este ca Mine și cine Mă va înfrunta? Ce păstor Îmi poate sta împotrivă?“ 20 De aceea, ascultați planul DOMNULUI, pe care l‑a hotărât împotriva Edomului, și gândurile pe care le are împotriva locuitorilor din Teman: sigur îi vor târî pe cei mici ai turmei; sigur El le va distruge staulul. 21 La sunetul căderii lor se va cutremura pământul și răsunetul strigătului lor se va auzi până la Marea Roșie*. 22 Iată, dușmanul se înalță și zboară ca un vultur și își întinde aripile deasupra Boțrei. În ziua aceea, inima vitejilor Edomului va fi ca inima unei femei în durerile nașterii.

Profeție împotriva Damascului

23 Cu privire la Damasc: „Hamatul și Arpadul sunt tulburate căci au auzit vești rele. Se topesc de spaimă; sunt ca o mare învolburată care nu se mai poate potoli. 24 Damascul este descurajat. Se întoarce să fugă, dar îl cuprinde panica; îl apucă neliniștea și durerea, ca pe o femeie în durerile nașterii. 25 De ce nu a fost abandonată cetatea aceasta renumită, cetatea bucuriei mele? 26 De aceea, tinerii ei vor cădea în piețe; toți războinicii ei vor fi reduși la tăcere în ziua aceea, zice DOMNUL Oștirilor. 27 Voi da foc zidurilor Damascului și el va mistui palatele Ben‑Hadadului.“

Profeție împotriva Chedarului și Hațorului

28 Cu privire la Chedar și la regatele Hațorului, pe care le‑a cucerit Nebucadnețar, împăratul Babilonului: Așa vorbește DOMNUL: „Ridicați‑vă, suiți‑vă împotriva Chedarului și distrugeți‑i pe fiii Răsăritului. 29 Le vor lua corturile și turmele. Le vor ridica draperiile, toate bunurile și cămilele și vor striga la ei: «Teroare de jur împrejur!» 30 Fugiți! Fugiți repede! Ascundeți‑vă în peșteri adânci, locuitori ai Hațorului, zice DOMNUL. Căci Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a luat o hotărâre împotriva voastră și a făcut un plan împotriva voastră. 31 Ridicați‑vă, suiți‑vă împotriva unui neam liniștit, care locuiește în siguranță, zice DOMNUL. El n‑are nici porți, nici zăvoare și sălășluiește în singurătate. 32 Cămilele lor vor deveni pradă și mulțimea turmelor lor va fi jefuită. Îi voi împrăștia în toate vânturile pe cei care își rad colțurile bărbii* și voi aduce dezastrul împotriva lor din toate părțile, zice DOMNUL. 33 Hațorul va deveni o vizuină de șacali, un loc pustiu pe vecie. Niciun om nu va mai locui acolo și niciun fiu al omului nu se va mai stabili în el.“

Profeție împotriva Elamului

34 Iată Cuvântul DOMNULUI care a venit la profetul Ieremia cu privire la Elam, la începutul domniei lui Zedechia, regele lui Iuda: 35 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: „Iată, voi sfărâma arcul Elamului, sursa puterii lui. 36 Voi aduce împotriva Elamului cele patru vânturi de la cele patru margini ale cerului. Îi voi împrăștia în toate vânturile acestea și nu va fi niciun neam la care să nu ajungă deportații Elamului. 37 Îi voi face pe elamiți să se înspăimânte înaintea dușmanilor lor, înaintea celor ce le caută viața. Voi aduce nenorocirea împotriva lor, mânia Mea cea aprigă, zice DOMNUL. Voi trimite după ei sabia până îi voi nimici. 38 Îmi voi așeza tronul în Elam și voi nimici de acolo pe regele și pe conducătorii lor, zice DOMNUL. 39 Dar, în zilele de pe urmă, îi voi aduce înapoi pe captivii Elamului, zice DOMNUL.“

Einheitsübersetzung 2016

Gegen die Ammoniter

1 Über die Ammoniter: So spricht der HERR: Hat denn Israel keine Söhne / oder besitzt es keinen Erben? Warum hat Milkom den Stamm Gad beerbt, / warum ließ sich sein Volk in dessen Städten nieder?* 2 Darum siehe, Tage kommen - Spruch des HERRN -, / da lasse ich gegen das ammonitische Rabba Kriegsgeschrei hören. Zum wüsten Trümmerhaufen wird es werden, / seine Tochterstädte brennen im Feuer nieder und Israel wird die beerben, / die ihm sein Erbteil raubten - spricht der HERR. 3 Jammere laut, Heschbon, denn Ai ist zerstört. / Schreit, ihr Töchter von Rabba! Legt Trauerkleider an, haltet die Totenklage, / lauft umher in den Mauern! Denn Milkom muss in die Verbannung gehen / zusammen mit seinen Priestern und Fürsten. 4 Was rühmst du dich deiner Täler, / deines reichlich fließenden Tales, du abtrünnige Tochter, die auf ihre Schätze vertraut und sagt: / Wer kommt an mich heran? 5 Siehe, ich lasse über dich kommen Schrecken von allen Seiten / - Spruch des Herrn, des GOTTES der Heerscharen. Ihr werdet vertrieben werden, ein jeder für sich, / und niemand wird die Flüchtlinge sammeln. 6 Aber danach wende ich das Geschick der Ammoniter / - Spruch des HERRN.

Gegen Edom

7 Über Edom: So spricht der HERR der Heerscharen: Gibt es keine Weisheit mehr in Teman? / Ging den Klugen der Rat verloren, / ist ihre Weisheit verdorben? 8 Flieht, macht kehrt, / tief unten versteckt euch, Bewohner von Dedan! Denn ich bringe über Esau Verderben, / die Zeit seiner Heimsuchung. 9 Wenn Winzer zu dir kommen, / lassen sie keine Nachlese übrig. Wenn Diebe in der Nacht kommen, / zerstören sie nach Lust. 10 Ja, ich selbst entblöße Esau, / decke seine Schlupfwinkel auf, / sodass er sich nicht mehr verbergen kann. Vernichtet sind seine Nachkommen, / seine Brüder und seine Nachbarn / und er ist nicht mehr. 11 Überlasse mir deine Waisen! Ich selbst erhalte sie am Leben / und deine Witwen können sich verlassen auf mich. 12 Denn so spricht der HERR: Siehe, jene, die nicht verurteilt waren, aus dem Becher zu trinken, müssen daraus trinken und da solltest du verschont bleiben? Du bleibst nicht verschont, du musst trinken. 13 Denn ich schwöre bei mir selbst - Spruch des HERRN: Zum Entsetzen, zum Hohn, zur Öde und zum Fluch wird Bozra und alle seine Nachbarstädte werden für immer zu Trümmerhaufen. 14 Ich habe vom HERRN eine Kunde gehört, / ein Bote ist zu den Völkern gesandt: Schart euch zusammen, rückt aus gegen es, / erhebt euch zum Kampf! 15 Ja, siehe, ich mache dich klein unter den Völkern, / verachtet unter den Menschen. 16 Deine Furcht erregende Macht hat dich betört, / der Hochmut deines Herzens, weil du in Felsklüften wohnst, / an Bergeshöhen dich festhältst. Baust du dein Nest auch hoch wie der Geier, / ich stürze dich von dort hinab - Spruch des HERRN. 17 Edom wird zum Entsetzen; / jeder, der daran vorbeikommt, ist entsetzt / und spottet über alle Schläge, die es erlitt. 18 Wie beim Untergang von Sodom und Gomorra / und ihrer Nachbarstädte, spricht der HERR, wird niemand mehr dort wohnen, / kein Menschenkind wird sich darin aufhalten. 19 Siehe, wie ein Löwe heraufsteigt / aus dem Dickicht des Jordan / zu den immergrünen Auen, so jage ich sie jählings davon / und setze meinen Erwählten dort ein. Denn wer ist mir gleich, / wer sucht mich heim / und wer ist der Hirte, der vor mir besteht? 20 Darum hört den Beschluss des HERRN, / den er gegen Edom gefasst hat, und die Pläne, die er ersann / gegen Temans Bewohner: Wegschleppen wird man die Jüngsten der Herde, / ihr Weideplatz wird sich über sie entsetzen. 21 Von Edoms dröhnendem Fall erbebt die Erde, / bis zum Roten Meer hört man sein Schreien. 22 Siehe, wie ein Geier steigt er auf, / schwebt und breitet seine Schwingen über Bozra aus. Das Herz der Helden Edoms ist an jenem Tag / wie das Herz einer Frau in Wehen.

Gegen Damaskus

23 Über Damaskus: Zuschanden wurden Hamat und Arpad; / weil sie böse Nachricht hören mussten, verzagen sie. Sogar im Meer herrscht Besorgnis, / es kann nicht zur Ruhe kommen. 24 Damaskus wird schwach, es wendet sich zur Flucht, / Schrecken erfasst es, / Angst und Wehen ergreifen es wie eine Gebärende. 25 Weshalb ist die ruhmreiche Stadt nicht verlassen worden, / die Stadt meiner Freude!* 26 Darum fallen ihre jungen Männer auf ihren Plätzen, / alle Krieger kommen um an jenem Tag / - Spruch des HERRN der Heerscharen. 27 Ich lege Feuer an die Mauer von Damaskus / und es verzehrt die Paläste Ben-Hadads.

Gegen Kedar und die Reiche von Hazor

28 Über Kedar und die Reiche von Hazor, die Nebukadnezzar, der König von Babel, geschlagen hat. So spricht der HERR: Auf, zieht hinauf gegen Kedar, / vernichtet die Söhne des Ostens! 29 Man raubt ihre Zelte und ihre Herden, / ihre Decken und ihr ganzes Gerät; auch ihre Kamele nimmt man mit / und man ruft über sie aus: Grauen ringsum! 30 Flieht, macht euch eilends davon, / tief unten versteckt euch, / ihr Bewohner von Hazor! - Spruch des HERRN. Denn Nebukadnezzar, der König von Babel, / hat gegen euch einen Beschluss gefasst / und einen Plan gegen euch ersonnen. 31 Auf, zieht hinauf gegen das sorglose Volk, / das in Sicherheit lebt - Spruch des HERRN -, das keine Tore und Riegel hat / und für sich allein wohnt! 32 Ihre Kamele werden erbeutet, / ihre vielen Herden geraubt. In alle Winde zerstreue ich sie, / die Leute mit gestutztem Haar, von allen Seiten bringe ich ihnen Verderben / - Spruch des HERRN. 33 Hazor wird zur Behausung für die Schakale, / eine Wüste für immer. Niemand wird mehr dort wohnen, / kein Menschenkind wird sich darin aufhalten.

Gegen Elam

34 Das Wort des HERRN, das an den Propheten Jeremia erging gegen Elam, zu Beginn der Regierung Zidkijas, des Königs von Juda: 35 So spricht der HERR der Heerscharen: Siehe, ich zerbreche den Bogen Elams, / seine stärkste Waffe. 36 Ich bringe über Elam vier Winde / von den vier Enden des Himmels. In alle diese Winde zerstreue ich sie, / sodass es kein Volk gibt, / zu dem nicht Versprengte aus Elam kommen. 37 Ich jage den Elamitern Schrecken ein vor ihren Feinden, / vor denen, die nach ihrem Leben trachten. Unheil lasse ich über sie kommen, / meinen glühenden Zorn - Spruch des HERRN. Ich schicke das Schwert hinter ihnen her, / bis ich sie vernichtet habe. 38 Ich stelle meinen Thron in Elam auf / und vernichte dort König und Fürsten - / Spruch des HERRN. 39 Und es wird sein: / Am Ende der Tage wende ich das Geschick Elams / - Spruch des HERRN.

Jeremia 49 | Noua Traducere Românească Einheitsübersetzung 2016