Matthäus 8 | Noua Traducere Românească

Vindecarea unui bolnav de lepră

1 Când a coborât Isus de pe munte, L‑au urmat mari mulțimi de oameni. 2 Și iată că un lepros* s‑a apropiat și I s‑a închinat, zicând: – Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești*! 3 Isus a întins mâna, l‑a atins și a zis: – Da, vreau. Fii curățit! Și imediat lepra lui a fost curățită. 4 Isus i‑a zis: – Vezi să nu spui nimănui, ci du‑te, arată‑te preotului și adu darul pe care l‑a poruncit Moise*, ca mărturie pentru ei.

Credința centurionului

5 Când a intrat Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion* care L‑a rugat 6 și I‑a zis: – Doamne, slujitorul meu zace paralizat în casă și se chinuie cumplit! 7 Isus i‑a zis: – Voi veni și‑l voi vindeca.* 8 Dar centurionul, răspunzând, a zis: – Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! Prin urmare, spune doar un cuvânt, iar slujitorul meu va fi vindecat! 9 Căci și eu sunt un om sub autoritate și am soldați în subordinea mea. Îi spun unuia: „Du‑te!“, și el se duce; și altuia: „Vino!“, și el vine; și sclavului meu: „Fă asta!“, și el face. 10 Isus a rămas uimit când l‑a auzit și le‑a zis celor care‑L urmau: – Adevărat vă spun că la nimeni în Israel n‑am găsit atâta credință! 11 Și vă spun că vor veni mulți de la Răsărit și de la Apus și se vor așeza la masă* cu Avraam, Isaac și Iacov, în Împărăția Cerurilor. 12 Dar fiii Împărăției vor fi alungați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților! 13 Apoi Isus i‑a zis centurionului: – Du‑te! Facă‑ți‑se după cum ai crezut! Și slujitorul acestuia a fost vindecat chiar la ora aceea.

Isus vindecă mai mulți bolnavi

14 Când a intrat Isus în casa lui Petru, a văzut‑o pe soacra acestuia zăcând la pat și având febră. 15 El i‑a atins mâna și febra a lăsat‑o. Și ea s‑a ridicat și a început să‑I slujească. 16 Când s‑a lăsat seara, i‑au adus la El pe mulți demonizați, iar El a alungat duhurile prin cuvântul Lui și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi, 17 ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice: „El a luat neputințele noastre și a purtat bolile noastre“*.

Prețul urmării lui Isus

18 Când a văzut Isus mulțimea din jurul Lui, le‑a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării. 19 Atunci un cărturar s‑a apropiat și I‑a zis: – Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge! 20 Însă Isus i‑a spus: – Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului* nu are unde să‑Și plece capul. 21 Un altul dintre ucenicii Săi I‑a zis: – Doamne, dă‑mi voie mai întâi să mă duc să‑l înmormântez pe tatăl meu!* 22 Dar Isus i‑a zis: – Urmează‑Mă și lasă morții să‑și înmormânteze morții!*

Isus liniștește furtuna

23 Apoi S‑a urcat în barcă, iar ucenicii Săi L‑au urmat. 24 Și iată că pe mare s‑a stârnit o furtună puternică, astfel încât barca a fost acoperită de valuri;* Isus însă dormea. 25 Ucenicii s‑au apropiat și L‑au trezit, zicând: – Doamne, scapă‑ne, căci pierim! 26 Însă El le‑a zis: – De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor? Apoi, ridicându‑Se, a mustrat vânturile și marea și s‑a făcut o liniște mare. 27 Oamenii au rămas uimiți și au zis: – Ce fel de Om este Acesta, de‑L ascultă până și vânturile, și marea?!*

Vindecarea celor doi gadareni demonizați

28 Când a ajuns de cealaltă parte a mării, în ținutul gadarenilor*, L‑au întâmpinat doi demonizați, ieșind din morminte. Erau atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela. 29 Și iată că au început să strige, zicând: – Ce avem noi de‑a face cu Tine, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinui înainte de vreme? 30 Undeva mai departe de ei, era o turmă mare de porci care pășteau. 31 Demonii Îl rugau, zicând: – Dacă ne alungi, trimite‑ne în turma aceea de porci! 32 El le‑a zis: – Duceți‑vă! Ei au ieșit și au intrat în porci. Și iată că întreaga turmă s‑a repezit pe râpă în jos, în mare*, și a murit în ape. 33 Păzitorii turmei au fugit și, intrând în cetate, i‑au anunțat pe oameni cu privire la toate acestea și la ce li se întâmplase demonizaților. 34 Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus. Când L‑au văzut, L‑au rugat să plece din hotarele lor.

Újszövetség: élet, igazság és világosság

Jézus meggyógyít egy bélpoklost

1 Mikor lejött a hegyről, nagy sokaság követte őt, 2 És íme, odajött egy bélpoklos, leborult előtte, és mondta: „Uram, ha akarod, megtisztíthatsz engem.“ 3 Jézus kinyújtotta kezét, megérintette, és ezt mondta: „Akarom, tisztulj meg.“ És azonnal eltisztult annak poklossága. 4 Ekkor ezt mondta neki Jézus: „Vigyázz, senkinek se szólj. Hanem eredj, mutasd meg magadat a papnak, és vidd fel az ajándékot, amelyet Mózes rendelt, bizonyságul nekik.“

Jézus meggyógyítja a kapernaumi százados szolgáját

5 Mikor pedig bement Jézus Kapernaumba, egy százados ment hozzá, és kérte őt. 6 Ezt mondta: „Uram, a szolgám otthon gutaütötten fekszik, és nagy kínokat szenved.“ 7 Ezt mondta neki Jézus: „Elmegyek, és meggyógyítom.“ 8 De a százados ezt felelte neki: „Uram, nem vagyok méltó, hogy az én hajlékomba jöjj, hanem csak szólj egy szót, és meggyógyul az én szolgám. 9 Mert én is hatalom alá rendelt ember vagyok, és vannak alattam vitézek, és ha azt mondom egyiknek: Eredj el, elmegy; és a másiknak: Gyere ide, odajön; és a szolgámnak: Tedd ezt, megteszi.“ 10 Jézus pedig amikor ezt meghallotta, elcsodálkozott, és ezt mondta az őt követőknek: „Bizony mondom néktek, még Izraelben sem találtam ilyen nagy hitet. 11 De mondom nektek, sokan jönnek majd napkeletről és napnyugatról, letelepednek Ábrahámmal, Izsákkal és Jákóbbal a mennyeknek országában; 12 az ország fiait pedig kivetik a külső sötétségre, ahol lesz majd sírás és fogcsikorgatás.“ 13 És Jézus ezt mondta a századosnak: „Eredj el, és legyen néked a te hited szerint.“ És meggyógyult annak szolgája, abban az órában.

Jézus meggyógyítja Péter anyósát

14 Amikor bement Jézus Péter házába, és látta, hogy annak anyósa fekszik és lázas, 15 rátette kezét, és elhagyta őt a láz, fölkelt, és szolgált nekik.

Jézus sok beteget meggyógyít

16 Az est beálltával pedig kivittek hozzá sok ördöngöst, és egy szóval kiűzte a tisztátalan lelkeket, és meggyógyított minden beteget; 17 hogy beteljesedjék, amit Ézsaiás próféta mondott így szólván: „Ő vette el a mi erőtlenségünket, és ő hordozta el a mi betegségünket.“

Jézus követése

18 Látván pedig Jézus a nagy sokaságot maga körül, megparancsolta, hogy menjenek át a túlsó partra. 19 Hozzámenve egy írástudó, ezt mondta neki: „Mester, követlek téged, akárhová mégy.“ 20 Jézus pedig így válaszolt: „A rókáknak van barlangjuk, és az égi madaraknak fészkük, de az Emberfiának nincs hová fejét lehajtania.“ 21 Egy másik a tanítványai közül ezt mondta neki: „Uram, engedd meg, hogy előbb elmenjek, és eltemessem atyámat.“ 22 Jézus pedig ezt mondta neki: „Kövess engem, és hagyd, hogy a halottak temessék el halottaikat.“

Jézus lecsendesíti a tengert

23 Amikor hajóra szállt, követték őt tanítványai. 24 És íme, nagy vihar támadt a tengeren, annyira, hogy a hajót elborították a hullámok, ő pedig aludt. 25 Tanítványai pedig odamentek hozzá, felköltötték, és ezt mondták: „Uram, ments meg minket, mert elveszünk.“ 26 De ő ezt mondta nekik: „Mit féltek, ó, kicsinyhitűek?“ Ekkor fölkelt, megdorgálta a szeleket és a tengert, és nagy csendesség lett. 27 Az emberek pedig elcsodálkoztak, és mondták: „Kicsoda ez, hogy mind a szelek, mind a tenger engedelmeskedik neki?“

Jézus meggyógyít két gadarai ördöngöst

28 Amikor eljutottak a túlsó partra, a gadaraiak tartományába, két ördöngös ment eléje, akik a sírboltokból kijőve igen kegyetlenkedtek, annyira, hogy senki sem mert azon az úton járni. 29 Kiáltoztak, és ezt mondták: „Mi közünk hozzád, Jézus, Istennek Fia? Azért jöttél ide, hogy idő előtt meggyötörj minket?“ 30 Tőlük távol pedig egy nagy disznónyáj legelészett. 31 Az ördögök pedig kérték őt, és ezt mondták: „Ha kiűzöl minket, engedd meg, hogy abba a disznónyájba mehessünk!“ 32 Ő pedig ezt mondta nekik: „Menjetek!“ Azok pedig kimenve, belementek a disznónyájba. És íme, az egész disznónyáj a meredekről a tengerbe rohant, és odaveszett a vízbe. 33 A pásztorok pedig elfutottak, bementek a városba, és hírül adtak mindent, azt is, ami az ördöngösökkel történt. 34 Íme, az egész város kiment Jézus elé, és mihelyst meglátták, kérték őt, hogy távozzék az ő határukból.

Matthäus 8 | Noua Traducere Românească Újszövetség: élet, igazság és világosság