1Așadar, fiindcă am fost îndreptățiți prin credință, avem pace* cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos,2prin Care avem și intrare, prin credință, în acest har în care stăm; și ne lăudăm în speranța slavei lui Dumnezeu.3Dar nu numai atât, ci ne lăudăm și în necazuri, știind că necazul lucrează răbdare*,4răbdarea lucrează integritate, integritatea lucrează speranță,5iar speranța nu ne face de rușine, întrucât dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt Care ne‑a fost dat,6pentru că, în timp ce noi eram neputincioși, Cristos a murit, la vremea potrivită, pentru cei neevlavioși.7Într-adevăr, cu greu ar muri cineva pentru un om drept, deși pentru un om bun poate că cineva ar îndrăzni să moară.8Însă Dumnezeu Și‑a dovedit dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram păcătoși, Cristos a murit pentru noi.9Deci, cu atât mai mult acum, când am fost îndreptățiți prin sângele Lui, vom fi mântuiți prin El de mânia lui Dumnezeu.10Căci dacă, atunci când eram dușmani, am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu atât mai mult acum, fiind împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui.11Dar nu numai atât, ci ne și lăudăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, prin Care am primit acum împăcarea.
Moarte prin Adam și viață prin Cristos
12De aceea, așa cum păcatul a intrat în lume printr‑un singur om, iar prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut la toți oamenii, din cauză că* toți au păcătuit…13Căci, înainte de Lege, era păcat în lume, însă păcatul nu este luat în calcul când nu este Lege.14Totuși, moartea a domnit de la Adam până la Moise, chiar și peste cei care n‑au păcătuit printr‑o abatere asemănătoare cu cea a lui Adam, care este un arhetip al Celui Ce urma să vină.15Însă darul nu este ca nelegiuirea. Căci, dacă cei mulți au murit prin nelegiuirea unuia singur, cu mult mai mult harul lui Dumnezeu și darul venit prin harul unui Singur Om, Isus Cristos, s‑au dat din belșug celor mulți.16Iar darul nu a venit ca prin acel unul singur care a păcătuit. Fiindcă judecata venită printr-unul singur a dus la condamnare, însă darul, care a urmat după multe nelegiuiri, a dus la o decizie de iertare.17Căci, dacă prin nelegiuirea unuia singur moartea a domnit prin acel unul, cu atât mai mult vor domni în viață cei ce primesc belșugul harului și darul dreptății prin Acel Unul Singur, Isus Cristos.18Deci, așa cum printr‑o singură nelegiuire a venit o condamnare pentru toți oamenii, tot astfel, printr‑o singură faptă dreaptă* a venit o îndreptățire pentru toți oamenii, care aduce viața.19Căci, așa cum, prin neascultarea unui singur om, cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot astfel, prin ascultarea Unuia Singur, cei mulți vor fi făcuți drepți.20Legea a venit pentru ca să se înmulțească nelegiuirea. Însă, acolo unde s‑a înmulțit păcatul, harul s‑a revărsat și mai mult,21pentru ca, așa cum păcatul a domnit în moarte, tot astfel să domnească și harul lui Dumnezeu prin dreptate, ducând la viață veșnică prin Isus Cristos, Domnul nostru.
Библия, синодално издание
1И тъй, бидейки оправдани с вяра, имаме мир с Бога, чрез Господа нашего Иисуса Христа,2чрез Когото с вяра получихме и достъп до тая благодат, в която стоим, и се хвалим с надежда за слава Божия.3Не само това, но се хвалим и със скърбите, като знаем, че скръбта поражда търпение,4търпението – опитност, опитността – надежда,5а надеждата не посрамя, защото любовта Божия се изля в нашите сърца чрез дадения нам Дух Светий.6Защото, още когато ние бяхме немощни, Христос в определеното време умря за нечестивите.7За праведник едва ли ще умре някой; за добрия, може би, някой и да се реши да умре.8Но Бог доказва любовта Си към нас с това, че Христос умря за нас, още когато бяхме грешни.9Затова много повече сега, след като сме се оправдали с кръвта Му, ще се спасим чрез Него от гнева.10Защото ако, бидейки врагове, се помирихме с Бога чрез смъртта на Сина Му, то още повече, след като сме се помирили, ще се спасим чрез живота Му;11и не само това, но се и хвалим с Бога чрез Господа нашего Иисуса Христа, чрез Когото получихме сега помирение.12Затова, както чрез един човек грехът влезе в света, а чрез греха – смъртта, и по такъв начин смъртта премина във всички люде чрез един човек, в когото всички съгрешиха; –*13защото и преди закона имаше грях в света; ала грях се не смята, кога няма закон.14Обаче смъртта царува от Адама до Моисея и над несъгрешилите с престъпление, подобно на престъплението на Адама, който е образ на Бъдещия.15Но дарът не е като престъплението. Защото, ако поради престъплението на едного измряха мнозина, още повече Божията благодат и дарът чрез благодатта на Едного Човека, Иисуса Христа, се изля преизобилно върху многото.16И дарът не е като осъждането, станало чрез единия човек, който съгрешил; защото съденето за едно престъпление води към осъждане, а дарът – от много престъпления към оправдаване.17Защото, ако с престъплението на един човек смъртта царува чрез него единия, много повече ония, които приемат изобилно благодатта и дара на оправданието, ще царуват в живота чрез Едного Иисуса Христа.18И така, както чрез престъплението на едного дойде осъждане на всички човеци, тъй и чрез правдата на Едного дойде на всички човеци оправдаване за живот.19Защото, както чрез непослушанието на един човек мнозина станаха грешни, тъй и чрез послушанието на Едного мнозина ще станат праведни.20А законът биде привнесен, за да се умножи престъплението. Дето пък се умножи грехът, благодатта се яви в голямо изобилие,21та, както грехът царува, причинявайки смърт, тъй и благодатта да се възцари с правда за живот вечен, чрез Иисуса Христа, нашия Господ.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.