1During the reign of David, there was a famine for three successive years; so David sought the face of the Lord. The Lord said, ‘It is on account of Saul and his blood-stained house; it is because he put the Gibeonites to death.’2The king summoned the Gibeonites and spoke to them. (Now the Gibeonites were not a part of Israel but were survivors of the Amorites; the Israelites had sworn to spare them, but Saul in his zeal for Israel and Judah had tried to annihilate them.)3David asked the Gibeonites, ‘What shall I do for you? How shall I make atonement so that you will bless the Lord’s inheritance?’4The Gibeonites answered him, ‘We have no right to demand silver or gold from Saul or his family, nor do we have the right to put anyone in Israel to death.’ ‘What do you want me to do for you?’ David asked.5They answered the king, ‘As for the man who destroyed us and plotted against us so that we have been decimated and have no place anywhere in Israel,6let seven of his male descendants be given to us to be killed and their bodies exposed before the Lord at Gibeah of Saul – the Lord’s chosen one.’ So the king said, ‘I will give them to you.’7The king spared Mephibosheth son of Jonathan, the son of Saul, because of the oath before the Lord between David and Jonathan son of Saul.8But the king took Armoni and Mephibosheth, the two sons of Aiah’s daughter Rizpah, whom she had borne to Saul, together with the five sons of Saul’s daughter Merab,* whom she had borne to Adriel son of Barzillai the Meholathite.9He handed them over to the Gibeonites, who killed them and exposed their bodies on a hill before the Lord. All seven of them fell together; they were put to death during the first days of harvest, just as the barley harvest was beginning.10Rizpah daughter of Aiah took sackcloth and spread it out for herself on a rock. From the beginning of the harvest till the rain poured down from the heavens on the bodies, she did not let the birds touch them by day or the wild animals by night.11When David was told what Aiah’s daughter Rizpah, Saul’s concubine, had done,12he went and took the bones of Saul and his son Jonathan from the citizens of Jabesh Gilead. (They had stolen their bodies from the public square at Beth Shan, where the Philistines had hung them after they struck Saul down on Gilboa.)13David brought the bones of Saul and his son Jonathan from there, and the bones of those who had been killed and exposed were gathered up.14They buried the bones of Saul and his son Jonathan in the tomb of Saul’s father Kish, at Zela in Benjamin, and did everything the king commanded. After that, God answered prayer on behalf of the land.
Wars against the Philistines
15Once again there was a battle between the Philistines and Israel. David went down with his men to fight against the Philistines, and he became exhausted.16And Ishbi-Benob, one of the descendants of Rapha, whose bronze spearhead weighed three hundred shekels* and who was armed with a new sword, said he would kill David.17But Abishai son of Zeruiah came to David’s rescue; he struck the Philistine down and killed him. Then David’s men swore to him, saying, ‘Never again will you go out with us to battle, so that the lamp of Israel will not be extinguished.’18In the course of time, there was another battle with the Philistines, at Gob. At that time Sibbekai the Hushathite killed Saph, one of the descendants of Rapha.19In another battle with the Philistines at Gob, Elhanan son of Jair* the Bethlehemite killed the brother of* Goliath the Gittite, who had a spear with a shaft like a weaver’s rod.20In still another battle, which took place at Gath, there was a huge man with six fingers on each hand and six toes on each foot – twenty-four in all. He also was descended from Rapha.21When he taunted Israel, Jonathan son of Shimeah, David’s brother, killed him.22These four were descendants of Rapha in Gath, and they fell at the hands of David and his men.
Noua Traducere Românească
Răzbunarea ghivoniților
1În zilele lui David a fost o foamete de trei ani la rând. David a căutat fața DOMNULUI, și DOMNUL i‑a zis: „Este din cauza lui Saul și a Casei lui sângeroase, deoarece i‑a omorât pe ghivoniți.“2Regele i‑a chemat pe ghivoniți și le‑a vorbit. (Ghivoniții nu erau dintre fiii lui Israel, ci erau o rămășiță a amoriților*. Fiii lui Israel făcuseră un jurământ față de ei, însă Saul, în râvna lui pentru fiii lui Israel și ai lui Iuda, încercase să‑i nimicească).3David i‑a întrebat pe ghivoniți: – Ce ar trebui să fac pentru voi? Cum aș putea să fac ispășire ca să binecuvântați moștenirea DOMNULUI?4Ghivoniții i‑au răspuns: – Nu vrem nici argint, nici aur de la Saul și de la familia sa. De asemenea, nu este treaba noastră să omorâm pe cineva din Israel. Atunci el i‑a întrebat: – Ce‑mi cereți să fac pentru voi?5Ei i‑au răspuns regelui: – Fiindcă bărbatul acesta ne‑a mistuit și plănuise să fim nimiciți, astfel încât să dispărem de pe întreg teritoriul lui Israel,6să ni se dea șapte bărbați dintre fiii lui ca să‑i spânzurăm* înaintea DOMNULUI, în Ghiva lui Saul, alesul DOMNULUI*. Regele a zis: – Vi‑i voi da.7Regele l‑a cruțat însă pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, datorită jurământului făcut înaintea DOMNULUI între el și Ionatan, fiul lui Saul.8I‑a luat pe Armoni și pe Mefiboșet, cei doi fii pe care Rițpa, fiica lui Aia, i‑i născuse lui Saul, precum și pe cei cinci fii pe care Merab, fiica lui Saul, i‑i născuse lui Adriel, fiul lui Barzilai meholatitul,9și i‑a dat în mâinile ghivoniților. Aceștia i‑au spânzurat înaintea DOMNULUI, pe un deal. Toți cei șapte au murit împreună, fiind uciși în primele zile ale seceratului, la începutul seceratului orzului.10Rițpa, fiica lui Aia, a luat un sac și l‑a întins sub ea pe o stâncă. De la începutul seceratului și până când a căzut ploaie din cer peste ei, ea n‑a lăsat păsările cerului să se așeze pe ei în timpul zilei și nici vietățile câmpului în timpul nopții.11Când i s‑a spus lui David ce făcea Rițpa, fiica lui Aia, țiitoarea lui Saul,12acesta s‑a dus și a adus osemintele lui Saul și ale fiului său Ionatan de la locuitorii Iabeșului Ghiladului (aceștia le furaseră din piața Bet‑Șanului, unde le puseseră filistenii în ziua când l‑au ucis pe Saul la Ghilboa).13A adus de acolo osemintele lui Saul și ale fiului său Ionatan și au fost adunate, de asemenea, și oasele celor care fuseseră spânzurați.14Au înmormântat osemintele lui Saul și ale fiului său Ionatan în teritoriul lui Beniamin, la Țela, în mormântul tatălui său, Chiș. Și au făcut tot ce poruncise regele. În urma acestor fapte, Dumnezeu a răspuns rugăciunilor făcute pentru țară.
Bătălii împotriva filistenilor
15Între filisteni și Israel a avut loc o nouă bătălie. David a coborât împreună cu slujitorii lui și au luptat împotriva filistenilor. David era epuizat.16Ișbi-Benob, unul dintre urmașii lui Rafa, care avea o suliță cu un vârf de bronz în greutate de trei sute de șecheli* și care era încins cu o sabie nouă, și‑a pus în gând să‑l omoare pe David.17În ajutorul lui David a venit însă Abișai, fiul Țeruiei, care l‑a lovit pe filistean și l‑a omorât. Atunci oamenii lui David i‑au jurat, zicând: „Nu vei mai ieși cu noi la război, ca să nu stingi lumina lui Israel.“18După aceea, o altă bătălie împotriva filistenilor a avut loc la Gob. Cu acest prilej, hușatitul Sibecai l‑a ucis pe Saf, unul dintre urmașii lui Rafa.19În timpul unei alte lupte cu filistenii la Gob, Elhanan, fiul betleemitului Iaare-Oreghim*, l‑a ucis pe Goliat ghititul, care avea o suliță al cărei mâner era ca sulul unui țesător.20S‑a mai dat o luptă la Gat. Acolo era un bărbat uriaș care avea câte șase degete la ambele mâini și la ambele picioare – douăzeci și patru în total. Și acesta se trăgea din Rafa.21El l‑a batjocorit pe Israel, dar Ionatan, fiul lui Șimea, fratele lui David, l‑a ucis.22Aceștia patru i s‑au născut lui Rafa în Gat. Ei au fost uciși de mâna lui David și de mâna slujitorilor săi.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.