1´Dies sind` die Sprüche Salomos; er war der Sohn Davids und König von Israel.2´Das Buch der Sprüche wurde geschrieben`, damit ´die Menschen` erfahren, was Weisheit und Erziehung sind, und merken, wie man verständige Rede ´von törichter` unterscheiden kann.3Dadurch erhält man eine gute Erziehung, ´lernt`, ein rechtschaffenes Leben zu führen, und aufrichtig und ehrlich zu sein*.4So ist man imstande, den Unerfahrenen Klugheit zu vermitteln und der Jugend Kenntnisse und Besonnenheit.5Wer weise ist, soll zuhören und sein Wissen erweitern, und wer Verstand hat, soll die Fähigkeit erwerben, ´ein gutes Leben` zu führen!6´Wer das Buch der Sprüche gelesen hat`, versteht Sprichwörter und Gleichnisse, die Worte der Weisen und ihre Rätsel.7Ehrfurcht vor dem HERRN ist der Anfang jeder Erkenntnis, nur törichte Menschen verachten Weisheit und Erziehung.
Lass dich warnen vor gewalttätigen Menschen
8Mein Sohn, gehorche deinem Vater, der dich erzieht, und lehne die Anweisungen deiner Mutter nicht ab.9Denn die Erziehung der Eltern schmückt dich wie ein schöner Kranz auf deinem Kopf und wie eine Kette um deinen Hals.*10Mein Sohn, wenn Verbrecher dich verführen wollen, dann lass dich nicht darauf ein!11Sie könnten zu dir sagen: »Komm mit uns! Wir verstecken uns und lauern darauf, dass wir Blut vergießen können! Lasst uns Jagd auf Unschuldige machen!*12Dann verschlingen wir sie, wie das Totenreich die Lebenden verschlingt und ´beseitigen sie` vollständig wie die Begrabenen*.13Jede Menge kostbaren Besitz werden wir finden und unsere Häuser mit Beute füllen.14Komm, schließ dich uns an! Wir teilen die Beute untereinander auf!*«15Mein Sohn, lass dich nicht darauf ein und tu nicht dasselbe wie sie*!16Denn sie* laufen dem Bösen nach und sind schnell dabei, Blut zu vergießen.17Vögel durchschauen es nicht, wenn eine Falle für sie aufgestellt wird.*18Ebenso täuschen sich auch diese Verbrecher, denn ´in Wahrheit` stolpern sie in ihre eigene Falle und setzen ihr Leben aufs Spiel.*19So geht es jedem, der unrechten Besitz an sich reißt: das geraubte Gut raubt ihm selbst das Leben!
Die Weisheit ruft die Unerfahrenen
20Die Weisheit ruft laut auf der Straße, auf den Plätzen lässt sie ihre Stimme erschallen.21Sie übertönt den Lärm und hält an den Stadttoren ihre Reden:22»Ihr Einfaltspinsel, wie lange wollt ihr die Einfalt lieben? Wie lange noch gefällt den Angebern ihr selbstgefälliges Geschwätz? Wie lange noch hassen Eingebildete die Einsicht?23Lasst euch von mir unterrichten, dann beschenke ich euch mit meinem Geist* und lasse euch an meinen Gedanken teilhaben.24Ich habe euch gerufen, ihr aber habt abgelehnt, ich habe meine Hand ausgestreckt, doch niemand hat darauf geachtet.25Jeden Rat von mir habt ihr zurückgewiesen und meine Ermahnung in den Wind geschlagen.26Dementsprechend verhalte ich mich auch:* Ich werde lachen, wenn euch das Unglück trifft, ich werde spotten, wenn ihr in Angst und Schrecken geratet,27wenn euer Untergang wie ein ´plötzliches` Unwetter kommt, wenn das Unglück wie ein Sturm über euch hereinbricht, wenn Not und Bedrängnis euch überfallen.28Wenn man dann nach mir ruft, werde ich nicht antworten, man wird mich suchen, aber nicht finden.29Denn sie haben sich jeder Erkenntnis verschlossen, und Ehrfurcht vor dem HERRN war für sie bedeutungslos.30Meinen Rat wollten sie nicht, alle meine Ermahnungen haben sie abgelehnt.31Darum sollen sie auch die Frucht ihres Verhaltens ernten*, und an ihren eigenen Ratschlägen sollen sie sich satt essen.32Weil die Unerfahrenen sich ´von mir` abwenden, werden sie umkommen, und die Eingebildeten richtet ihre Sorglosigkeit zugrunde.33Aber wer auf mich hört, wird in Sicherheit wohnen, er kann ruhig bleiben, weil er kein Unglück fürchten muss.
Noua Traducere Românească
Prolog: scopul și tema cărții
1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea, pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea, dreptatea, judecata și nepărtinirea,4pentru a da prudență celui neștiutor*, iar tânărului – cunoștință și discernământ.5Să asculte cel înțelept și el își va spori învățătura, iar cel priceput să primească îndrumări,6pentru a înțelege un proverb sau o pildă, cuvintele înțelepților și ghicitorile lor.7Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii, dar nebunii* disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.
Avertizare împotriva ispitirii
8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău și nu părăsi învățătura mamei tale.9Căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău și un colier în jurul gâtului tău.10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească nu accepta.11Dacă vor spune: „Vino cu noi! Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem fără motiv curse celui nevinovat!12Să‑i înghițim de vii ca Locuința Morților* și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe și ne vom umple casele cu pradă.14Pune partea ta cu noi* și vom avea un sac împreună!“15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei, abate‑ți piciorul de pe cărarea lor,16căci picioarele lor aleargă spre rău și se grăbesc să verse sânge.17În zadar se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor!18Aceștia își pândesc însăși sângele lor, își întind curse înseși sufletelor lor.19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept; el va lua viața stăpânilor lui.
Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei
20Înțelepciunea strigă pe stradă, își înalță glasul în piețe,21cheamă de la capătul locurilor aglomerate, își rostește cuvintele în fața porților cetății:22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura și vor urî nesăbuiții cunoașterea?23Dacă v‑ați întoarce la mustrarea mea, aș revărsa duhul meu peste voi și v‑aș dezvălui cuvintele mele.24Dar pentru că mă respingeți când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,25pentru că ignorați toate sfaturile mele și nu acceptați mustrarea mea,26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,27când groaza voastră va veni ca o distrugere, și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie, când necazul și suferința vor veni peste voi.28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde; mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.29Pentru că au urât cunoștința și n‑au ales teama de DOMNUL,30pentru că n‑au acceptat sfatul meu și au disprețuit toate mustrările mele,31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor și se vor sătura cu roada planurilor lor.32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță, va trăi liniștit, fără să‑l cuprindă groaza de vreun rău.“
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.