Matthäus 5 | Neue Genfer Übersetzung

1 Als Jesus die Menschenmenge sah, stieg er auf einen Berg*. Er setzte sich, seine Jünger versammelten sich um ihn, 2 und er begann sie zu lehren.

Wer ist glücklich zu preisen?

3 Er sagte: »Glücklich zu preisen sind die, die arm sind vor Gott*; denn ihnen gehört das Himmelreich. 4 Glücklich zu preisen sind die, die trauern; denn sie werden getröstet werden. 5 Glücklich zu preisen sind die Sanftmütigen; denn sie werden die Erde* als Besitz* erhalten. 6 Glücklich zu preisen sind die, die nach der Gerechtigkeit hungern und dürsten; denn sie werden satt werden. 7 Glücklich zu preisen sind die Barmherzigen; denn sie werden Erbarmen finden. 8 Glücklich zu preisen sind die, die ein reines Herz haben; denn sie werden Gott sehen. 9 Glücklich zu preisen sind die, die Frieden stiften; denn sie werden Söhne Gottes genannt werden. 10 Glücklich zu preisen sind die, die um der Gerechtigkeit willen verfolgt werden; denn ihnen gehört das Himmelreich. 11 Glücklich zu preisen seid ihr, wenn man euch um meinetwillen beschimpft und verfolgt und euch zu Unrecht* die schlimmsten Dinge nachsagt. 12 Freut euch und jubelt! Denn im Himmel wartet eine große Belohnung auf euch. Genauso hat man ja vor euch schon die Propheten verfolgt.«

Salz der Erde und Licht der Welt

13 »Ihr seid das Salz der Erde. Wenn jedoch das Salz seine Kraft verliert, womit soll man sie ihm wiedergeben*? Es taugt zu nichts anderem mehr, als weggeworfen und von den Leuten zertreten zu werden. 14 Ihr seid das Licht der Welt. Eine Stadt, die auf einem Berg liegt, kann nicht verborgen bleiben. 15 Auch zündet niemand eine Lampe an und stellt sie dann unter ein Gefäß. Im Gegenteil: Man stellt sie auf den Lampenständer, damit sie allen im Haus Licht gibt. 16 So soll auch euer Licht vor den Menschen leuchten: Sie sollen eure guten Werke sehen und euren Vater im Himmel preisen.«

Die Erfüllung des Gesetzes

17 »Denkt nicht, ich sei gekommen, um das Gesetz oder die Propheten außer Kraft zu setzen. Ich bin nicht gekommen, um außer Kraft zu setzen, sondern um zu erfüllen*. 18 Denn ich sage euch*: Solange Himmel und Erde nicht vergehen, wird auch kein einziger Buchstabe* und nicht ein einziges Strichlein vom Gesetz vergehen; alles muss sich erfüllen. 19 Wer darum eines dieser Gebote – und wäre es das geringste – für ungültig erklärt* und die Menschen in diesem Sinn lehrt, der gilt im Himmelreich als der Geringste. Wer aber danach handelt und entsprechend lehrt, der gilt viel im Himmelreich. 20 Denn ich sage euch: Wenn euer Leben der Gerechtigkeit Gottes nicht besser entspricht als das* der Schriftgelehrten und Pharisäer, werdet ihr mit Sicherheit nicht ins Himmelreich kommen.«

Erfüllung des Gebotes, nicht zu töten

21 »Ihr wisst*, dass zu den Vorfahren gesagt worden ist: ›Du sollst keinen Mord begehen! Wer einen Mord begeht, soll vor Gericht gestellt werden.‹ 22 Ich aber sage euch: Jeder, der auf seinen Bruder* zornig ist, gehört vor Gericht. Wer zu seinem Bruder sagt: ›Du Dummkopf‹, der gehört vor den Hohen Rat. Und wer zu ihm sagt: ›Du Idiot*‹, der gehört ins Feuer der Hölle. 23 Wenn du also deine Gabe zum Altar bringst und dir dort einfällt, dass dein Bruder etwas gegen dich hat, 24 dann lass deine Gabe dort vor dem Altar; geh und versöhne dich zuerst mit deinem Bruder! Danach komm und bring ´Gott` deine Gabe dar. 25 Wenn du jemand eine Schuld zu bezahlen hast, dann einige dich mit ihm*, solange du noch mit ihm auf dem Weg ´zum Gericht` bist. Tu es schnell, sonst übergibt er dich dem Richter, und dieser übergibt dich dem Gerichtsdiener, und du wirst ins Gefängnis geworfen. 26 Ich sage dir: Du wirst von dort nicht herauskommen, bevor du alles bis auf den letzten Heller bezahlt hast.«

Erfüllung des Gebotes, nicht die Ehe zu brechen

27 »Ihr wisst, dass es heißt: ›Du sollst nicht die Ehe brechen!‹ 28 Ich aber sage euch: Jeder, der eine Frau mit begehrlichem Blick ansieht, hat damit in seinem Herzen schon Ehebruch mit ihr begangen. 29 Wenn du durch dein rechtes Auge zu Fall kommst, dann reiß es aus und wirf es weg! Es ist besser, du verlierst eines deiner Glieder, als dass du mit unversehrtem Körper in die Hölle geworfen wirst. 30 Und wenn du durch deine rechte Hand zu Fall kommst, dann hau sie ab und wirf sie weg! Es ist besser, du verlierst eines deiner Glieder, als dass du mit unversehrtem Körper in die Hölle kommst.«

Auch Ehescheidung ist Ehebruch

31 »Es heißt: ›Wer sich von seiner Frau scheiden will, muss ihr eine Scheidungsurkunde aushändigen.‹* 32 Ich aber sage euch: Jeder, der sich von seiner Frau scheidet – es sei denn, dass sie ihm untreu geworden ist* –, treibt sie in den Ehebruch*; und wer eine geschiedene Frau heiratet, begeht ebenfalls Ehebruch.«

Erfüllung des Gebotes, den Eid zu halten

33 »Ihr wisst auch, dass zu den Vorfahren gesagt worden ist: ›Einen Eid darfst du nicht brechen*; du sollst alles halten, was du dem Herrn geschworen hast.‹* 34 Ich aber sage euch: Ihr sollt überhaupt nicht schwören, weder beim Himmel, denn er ist Gottes Thron, 35 noch bei der Erde, denn sie ist der Schemel seiner Füße, noch bei Jerusalem, denn sie ist die Stadt des großen Königs. 36 Nicht einmal mit deinem eigenen Kopf sollst du dich verbürgen, wenn du schwörst*; denn du bist nicht in der Lage, auch nur ein einziges deiner Haare weiß oder schwarz werden zu lassen. 37 Euer Ja sei ein Ja und euer Nein ein Nein; jedes weitere Wort ist vom Bösen.«

Erfüllung des Gesetzes, das die Vergeltung regelt

38 »Ihr wisst, dass es heißt: ›Auge um Auge, Zahn um Zahn.‹ 39 Ich aber sage euch: Setzt euch nicht zur Wehr gegen den, der euch etwas Böses antut*. Im Gegenteil: Wenn dich jemand auf die rechte Backe schlägt, dann halt ihm auch die linke hin. 40 Wenn einer mit dir vor Gericht gehen will, um zu erreichen, dass er dein Hemd bekommt, dann lass ihm auch den Mantel. 41 Und wenn jemand von dir verlangt, eine Meile mit ihm zu gehen, dann geh zwei mit ihm. 42 Gib dem, der dich bittet, und weise den nicht ab, der etwas von dir ausleihen möchte.«

Erfüllung des Gebotes der Nächstenliebe

43 »Ihr wisst, dass es heißt: ›Du sollst deine Mitmenschen lieben, und du sollst deine Feinde hassen.‹ 44 Ich aber sage euch: Liebt eure Feinde, und betet für die, die euch verfolgen.* 45 Damit erweist ihr euch als Söhne eures Vaters im Himmel.* Denn er lässt seine Sonne über Bösen und Guten aufgehen und lässt es regnen für Gerechte und Ungerechte. 46 Wenn ihr ´nur` die liebt, die euch Liebe erweisen, was für einen Lohn habt ihr dafür zu erwarten? Tun das nicht sogar ´Leute wie` die Zolleinnehmer? 47 Und wenn ihr nur zu euren Brüdern freundlich seid*, was tut ihr damit Besonderes? Tun das nicht sogar die Heiden, ´die Gott nicht kennen`? 48 Ihr aber sollt vollkommen sein, wie euer Vater im Himmel vollkommen ist.«

Noua Traducere Românească

Fericirile

1 Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte.* După ce S‑a așezat jos, ucenicii Lui s‑au apropiat de El. 2 El Și‑a deschis gura și a început să‑i învețe, zicând: 3 „Fericiți sunt cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția Cerurilor! 4 Fericiți sunt cei ce jelesc, căci ei vor fi mângâiați! 5 Fericiți sunt cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul*! 6 Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate, căci ei vor fi săturați! 7 Fericiți sunt cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8 Fericiți sunt cei curați în inimă, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu! 9 Fericiți sunt cei împăciuitori, căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu! 10 Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății, căci a lor este Împărăția Cerurilor! 11 Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12 Bucurați‑vă și veseliți‑vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot așa i‑au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.

Sarea pământului și lumina lumii

13 Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și‑a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni. 14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15 Și nimeni nu aprinde o candelă ca s‑o pună sub un obroc*, ci o așază pe un sfeșnicar și astfel luminează pentru toți cei din casă. 16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să‑L slăvească pe Tatăl vostru Care este în ceruri.

Isus și împlinirea Legii

17 Să nu credeți că am venit să distrug* Legea sau Profeții*. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18 Căci adevărat* vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă* sau o parte a vreunei litere* nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19 Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, «cel mai mic» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel, «mare» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. 20 Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.

Despre mânie și ucidere

21 Ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!»* Oricine ucide va fi supus judecății. 22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele* său fără motiv va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule*» va fi supus Sinedriului*; iar cel ce‑i va zice: «Nebunule*» va fi supus focului Gheenei*. 23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24 lasă‑ți darul acolo, înaintea altarului. Du‑te, mai întâi, împacă‑te cu fratele tău și apoi vino și adu‑ți darul. 25 Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în închisoare! 26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant*!

Despre adulter

27 Ați auzit că s‑a zis: «Să nu comiți adulter!». 28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s‑o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29 Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate‑l afară și aruncă‑l, căci este spre folosul tău să‑ți piară unul dintre mădulare, și să nu‑ți fie aruncat tot trupul în Gheenă. 30 Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie‑o și arunc‑o, căci este spre folosul tău să‑ți piară unul dintre mădulare, și să nu‑ți meargă în Gheenă tot trupul.

Despre divorț

31 S‑a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să‑i dea o scrisoare de despărțire»*. 32 Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr‑un alt motiv decât cel al curviei*, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată, comite adulter*.

Despre jurăminte

33 Din nou, ați auzit că li s‑a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale»*. 34 Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, pentru că este scăunașul* pentru picioarele Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie«Da! Da!» și«Nu! Nu!»*. Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.

Despre răzbunare

38 Ați auzit că s‑a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte»*. 39 Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept, întoarce‑i‑l și pe celălalt. 40 Celui ce vrea să te dea în judecată și să‑ți ia cămașa*, lasă‑i și haina, 41 iar dacă cineva te obligă* să mergi cu el o milă*, mergi cu el două mile. 42 Celui ce‑ți cere, dă‑i, iar pe cel ce vrea să împrumute de la tine, să nu‑l refuzi.

Iubirea dușmanilor

43 Ați auzit că s‑a zis: «Să‑l iubești pe semenul tău*, și să‑l urăști pe dușmanul tău.» 44 Dar Eu vă spun: iubiți‑vă dușmanii, binecuvântați‑i pe cei ce vă blestemă, faceți‑le bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45 ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Căci, dacă‑i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii* nu fac la fel? 47 Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare neamurile* nu fac la fel? 48 Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.

Matthäus 5 | Neue Genfer Übersetzung Noua Traducere Românească