1Nahasch, der ´König der` Ammoniter, führte ´sein Heer` gegen die Stadt Jabesch in Gilead und belagerte sie. Die Bewohner von Jabesch machten Nahasch ein Angebot: »Schließ ein Bündnis mit uns, dann werden wir uns dir unterwerfen!«2Nahasch entgegnete ihnen: »Unter einer Bedingung gehe ich dieses Bündnis mit euch ein: Ich steche jedem von euch das rechte Auge aus und bringe damit Schande über ganz Israel.«3Die führenden Männer von Jabesch baten: »Gib uns sieben Tage Zeit! Wir wollen Boten in alle Gegenden Israels senden. Wenn wir niemand finden, der uns hilft, werden wir uns dir ergeben.«4Die Boten kamen auch in Sauls Heimatstadt Gibea und berichteten den Einwohnern, was geschehen war. Da begannen alle laut zu weinen.5Saul kam gerade mit seinen Rindern vom Feld zurück und fragte: »Was ist los? Warum weinen die Leute?« Man erzählte ihm, was die Boten aus Jabesch berichtet hatten.6Als Saul das hörte, kam der Geist Gottes über ihn, und ihn packte der Zorn.7Er schlachtete zwei seiner Rinder*, zerstückelte sie und schickte Boten ´mit den Stücken` in alle Gebiete Israels. Sie sollten verkünden: »Wer nicht mit Saul und Samuel ´in den Kampf` zieht, dessen Rinder sollen genauso zerstückelt werden!« Das ganze Volk erschrak, denn sie merkten, dass der HERR durch Saul sprach.* Geschlossen zogen sie in den Kampf.8Saul musterte das Heer in der Nähe von Besek. Es waren 300.000 Mann aus den israelitischen Stämmen* und 30.000 aus dem Stamm Juda.9Die Boten ´aus Jabesch` schickte man mit der Nachricht zurück: »Morgen zur Mittagszeit bekommt ihr Hilfe!« Diese Botschaft löste in der Stadt* große Freude aus.10Die ´führenden` Männer von Jabesch ließen ´den Ammonitern` sagen: »Morgen kommen wir zu euch hinaus. Dann könnt ihr mit uns machen, was ihr wollt.«11Saul teilte sein Heer in drei Abteilungen auf. Noch vor Anbruch der Morgendämmerung* fielen sie ins ´feindliche` Heerlager ein. Bis zum Mittag hatten sie die Ammoniter vernichtend geschlagen. Die ´wenigen` Überlebenden wurden in alle Winde zerstreut, sodass nicht einmal zwei von ihnen beieinander blieben.
Saul wird als König bestätigt und eingesetzt
12´Nach dem Sieg kamen einige vom` Volk zu Samuel und sagten: »Wer hat damals gespottet: ›Soll etwa Saul unser König sein?‹ Her mit den Männern, wir wollen sie töten!«13Doch Saul entgegnete: »Heute soll niemand sterben, denn heute hat der HERR ´seinem Volk` Israel geholfen!«14Dann forderte Samuel die Israeliten auf: »Lasst uns nach Gilgal ziehen und dort Saul als König noch einmal bestätigen*.«15Das ganze Volk versammelte sich in Gilgal. Dort am Heiligtum* setzten sie Saul als König ein. Sie schlachteten Gemeinschaftsopfer, und Saul feierte mit den Israeliten ein großes Freudenfest.
Noua Traducere Românească
Saul îi învinge pe amoniți și este confirmat drept rege
1Amonitul Nahaș s‑a suit și și‑a așezat tabăra împotriva Iabeșului Ghiladului. Atunci toți bărbații din Iabeș i‑au zis lui Nahaș: – Încheie cu noi un legământ, iar noi îți vom sluji.2Dar Nahaș, amonitul, le‑a răspuns: – Voi încheia un legământ cu voi doar dacă mă lăsați să vă scot la toți ochiul drept, aruncând în acest fel dispreț asupra întregului Israel.3Bătrânii Iabeșului i‑au zis: – Lasă‑ne un răgaz de șapte zile, ca să trimitem mesageri în tot teritoriul lui Israel, iar dacă nu va fi nimeni care să ne izbăvească, vom ieși la tine.4Când au sosit mesagerii în Ghiva lui Saul și au spus aceste cuvinte în auzul poporului, tot poporul și‑a ridicat glasul și a plâns.5Saul tocmai se întorcea de la câmp în urma vitelor și a întrebat: „Ce s‑a întâmplat cu poporul de plânge?“ Atunci ei i‑au povestit despre mesajul bărbaților din Iabeș.6Când a auzit Saul aceste cuvinte, Duhul lui Dumnezeu a venit peste el, iar acesta s‑a aprins de mânie.7A luat o pereche de boi, i‑a tăiat în bucăți și a trimis bucățile, prin mesageri, în toate teritoriile lui Israel, zicând: „Așa se va face cu boii oricui nu îl urmează pe Saul și pe Samuel.“ Groaza DOMNULUI a intrat în popor, astfel că ei au ieșit la luptă ca un singur om.8Când Saul i‑a numărat la Bezek, fiii lui Israel erau trei sute de mii, iar bărbații lui Iuda erau treizeci de mii.9Atunci le‑a zis mesagerilor care au venit: „Așa să spuneți bărbaților din Iabeșul Ghiladului: «Mâine, când va dogori soarele, veți fi izbăviți!»“ Când au sosit mesagerii și le‑au spus aceste lucruri bărbaților din Iabeș, aceștia s‑au bucurat.10Bărbații din Iabeș au zis: „Mâine vom ieși la voi și ne veți face tot ceea ce credeți că este bine.*“11În ziua următoare, Saul a împărțit oamenii în trei cete. În timpul străjii de dimineață* au pătruns în tabăra lui Amon și i‑au ucis până la arșița zilei. Cei care au supraviețuit s‑au împrăștiat, astfel încât n‑au mai fost lăsați împreună nici măcar doi dintre ei.12Atunci poporul i‑a zis lui Samuel: – Care au fost cei ce n‑au vrut ca Saul să domnească peste noi? Aduceți‑i la noi pe acești oameni, ca să‑i omorâm.13Dar Saul a zis: – Niciun om nu va fi dat la moarte în această zi, pentru că astăzi DOMNUL l‑a izbăvit pe Israel.14Atunci Samuel a zis poporului: – Să mergem la Ghilgal și să reafirmăm acolo monarhia.15Astfel, tot poporul s‑a dus la Ghilgal și l‑au încoronat pe Saul în prezența DOMNULUI. Au adus acolo jertfe de pace* înaintea DOMNULUI și s‑au bucurat foarte mult, atât Saul, cât și toți bărbații lui Israel.
Diese Website verwendet Cookies, um Ihnen die bestmögliche Nutzererfahrung bieten zu können.