1Dumnezeule, să nu păstrezi tăcerea! Să nu taci și să nu rămâi mut, Dumnezeule!2Căci iată, dușmanii Tăi vociferează, și cei ce Te urăsc își ridică fruntea.3Uneltesc împotriva poporului Tău, fac planuri împotriva celor ocrotiți de Tine.4Ei spun: „Haideți să‑i nimicim ca neam și să nu mai fie amintit numele lui Israel!“5Iată‑i pe cei care au hotărât într‑un gând să încheie un legământ împotriva Ta:6corturile Edomului și ismaeliții, Moabul și hagareniții[1], (1 Cro 11:38; 1 Cro 27:31)7Ghebal[2], Amon și Amalek, Filistia și locuitorii Tyrului;8de asemenea, li s‑a alăturat și Asiria, punându‑și brațul alături de cel al fiilor lui Lot. Selah9Fă‑le ca lui Midian, ca lui Sisera și lui Iabin la râul Chișon,10care au fost nimiciți la En‑Dor, devenind gunoi pentru pământ!11Fă‑le nobililor lor ca lui Oreb și Zeeb, iar tuturor prinților lor fă‑le ca lui Zebah și Țalmuna,12căci ei zic: „Să luăm în stăpânire pășunile lui Dumnezeu!“13Dumnezeul meu, fă‑i ca un vârtej de praf, ca o pleavă luată de vânt,14ca un foc ce mistuie pădurea, și ca o flacără ce aprinde munții!15Așa urmărește‑i cu furtuna Ta și îngrozește‑i cu vijelia Ta!16Umple‑le fața de rușine, ca să ajungă să caute Numele Tău, DOAMNE!17Să fie făcuți de rușine și îngroziți pentru totdeauna! Să fie dați de rușine și să piară!18Și să știe astfel că Tu, al Cărui Nume este DOMNUL, Tu și numai Tu ești Cel Preaînalt peste întreg pământul!