1Dumnezeule, de ce ne respingi neîncetat? De ce‑Ți aprinzi mânia împotriva turmei pășunii Tale?[1] (Ps 32:1)2Adu‑Ți aminte de comunitatea Ta, pe care ai câștigat‑o[2] în vechime și ai răscumpărat‑o ca seminție a moștenirii Tale; adu‑Ți aminte de muntele Sion, unde ai locuit!3Îndreaptă‑Ți pașii spre aceste ruine veșnice, unde dușmanul a prăpădit totul în Lăcașul cel sfânt!4Vrăjmașii Tăi au răcnit în mijlocul Locului Tău de întâlnire; și‑au pus însemnele lor ca semne.5Și‑au făcut un nume asemenea celor ce ridică topoarele ca să croiască drum prin pădure.6Și‑au ascuțit uneltele împotriva gravurilor lui, zdrobindu‑le cu lovituri de secure și de bardă.7Au dat foc Sfântului Tău Lăcaș; au întinat Locuința Numelui Tău, trântind‑o la pământ!8Și‑au zis în inima lor: „Îi vom supune pe toți!“ Au ars toate locurile de întâlnire ale lui Dumnezeu din țară.9Nu ne mai putem vedea semnele, nu mai este niciun profet și niciunul dintre noi nu știe până când vor dura toate acestea!10Dumnezeule, până când va mai batjocori vrăjmașul? Va defăima dușmanul pentru totdeauna Numele Tău?11De ce Ți‑ai retras mâna Ta și dreapta Ta? Înalț‑o de la sân și distruge!12Dumnezeu este Împăratul meu din vechime și Cel Ce aduce izbăviri peste pământ[3].13Tu, cu puterea Ta, ai despărțit marea, ai zdrobit capetele monștrilor din ape.14Tu ai sfărâmat capetele Leviatanului[4] și l‑ai dat de mâncare poporului din pustietăți. (Iov 3:8; Iov 41:1; Ps 104:26; Is 27:1)15Tu ai deschis izvoare și ueduri[5] și ai uscat râuri care nu seacă.16A Ta este ziua; a Ta este și noaptea. Tu ai rânduit luna și soarele.17Tu ai stabilit toate hotarele pământului; Tu ai întocmit vara și iarna.18Adu‑Ți aminte că dușmanul Te defăimează, DOAMNE, și un popor nebun batjocorește Numele Tău.19Nu lăsa pradă unei fiare sufletul turturelei Tale, nu uita pentru totdeauna viața săracilor Tăi!20Ai în vedere legământul, căci locurile întunecate ale țării sunt pline de cuiburi ale violenței!21Fă să nu se întoarcă umilit cel asuprit! Săracul și nevoiașul să laude Numele Tău!22Ridică‑Te, Dumnezeule, apără‑Ți cauza! Adu‑Ți aminte cum ești disprețuit toată ziua de către cel nebun!23Nu uita glasul dușmanilor Tăi și larma celor care se ridică împotriva Ta sporește mereu!