1Nadab și Abihu, fiii lui Aaron, și‑au luat fiecare fărașul pentru cărbuni, au pus foc în el și au pus tămâie pe foc. Astfel, ei au adus foc străin înaintea DOMNULUI, lucru pe care El nu li‑l poruncise.2Atunci a ieșit un foc dinaintea DOMNULUI, i‑a mistuit și au murit înaintea DOMNULUI.3Moise i‑a zis lui Aaron: „Aceasta este ceea ce a vrut DOMNUL să spună atunci când a zis: «În mijlocul celor ce se apropie de Mine Mă voi arăta sfânt[1] și înaintea întregului popor voi fi slăvit[2].»“ Aaron a tăcut.4Moise i‑a chemat pe Mișael și pe Elțafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, și le‑a zis: „Apropiați‑vă, luați‑i pe frații voștri dinaintea Lăcașului și duceți‑i în afara taberei.“5Ei au venit și i‑au dus pe fiii lui Aaron afară din tabără, îmbrăcați în tunicile lor, așa cum poruncise Moise.6După aceea, Moise le‑a zis lui Aaron și fiilor săi, Elazar și Itamar: „Să nu vă descoperiți capetele[3] și să nu vă sfâșiați veșmintele, ca să nu muriți și ca să nu Se mânie El pe toată comunitatea. Lăsați‑i pe frații voștri, toată Casa lui Israel, să‑i jelească pe cei ce au fost mistuiți de focul DOMNULUI. (Lev 21:10)7Să nu ieșiți dincolo de intrarea în Cortul Întâlnirii ca să nu muriți, căci untdelemnul pentru ungere, untdelemnul DOMNULUI, este peste voi.“ Ei au făcut așa cum le‑a poruncit Moise.8DOMNUL i‑a vorbit lui Aaron, zicând:9„Nici tu și nici fiii tăi să nu beți vin sau băutură tare, atunci când veți intra în Cortul Întâlnirii, ca să nu muriți. Aceasta este o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre,10ca să faceți deosebire între ce este sfânt și ce este obișnuit, între ce este curat și ce este necurat11și să‑i învățați pe fiii lui Israel toate hotărârile pe care li le‑a dat DOMNUL prin Moise.“
Părțile cuvenite preoților
12Moise le‑a zis lui Aaron și fiilor care i‑au mai rămas acestuia, Elazar și Itamar: „Luați darul de mâncare rămas de la jertfele mistuite de foc pentru DOMNUL și mâncați‑l nedospit lângă altar, căci este preasfânt.13Să‑l mâncați într‑un loc sfânt. El este dreptul cuvenit ție și dreptul cuvenit fiilor tăi din jertfele mistuite de foc pentru DOMNUL, căci așa mi s‑a poruncit.14Dar pieptul adus prin legănare și spata adusă drept contribuție să le mâncați într‑un loc curat, atât tu, cât și fiii tăi și fiicele tale împreună cu tine, căci ele v‑au fost date, ca un drept cuvenit ție și ca un drept cuvenit fiilor tăi, din jertfele de pace[4] ale fiilor lui Israel. (Lev 3:1)15Spata adusă drept contribuție și pieptul jertfei legănate să fie aduse împreună cu grăsimea jertfelor mistuite de foc și să fie legănate înaintea DOMNULUI ca jertfă legănată; ele vor fi ale tale și ale fiilor tăi pentru totdeauna, așa cum a poruncit DOMNUL.“16Apoi Moise a căutat cu atenție țapul jertfei pentru păcat, dar iată că acesta fusese ars. El s‑a mâniat pe Elazar și pe Itamar, fiii care‑i mai rămăseseră lui Aaron, și le‑a zis:17„De ce n‑ați mâncat jertfa pentru păcat în Lăcaș, căci aceasta este preasfântă și Dumnezeu v‑a dat‑o vouă ca să purtați nelegiuirea comunității și să faceți ispășire pentru ei înaintea DOMNULUI?18Iată, sângele ei nici n‑a fost adus în Locul Sfânt! Trebuia s‑o mâncați în Lăcaș, așa cum am poruncit!“19Aaron i‑a zis lui Moise: „Iată, ei au adus astăzi jertfa pentru păcatul lor, precum și arderea‑de‑tot înaintea DOMNULUI și totuși aceste lucruri au venit peste mine. Dacă aș fi mâncat azi jertfa pentru păcat, ar fi fost oare bine în ochii DOMNULUI?“20Când a auzit Moise aceste cuvinte, a fost mulțumit.[5]