1Pustia și pământul uscat se vor bucura, iar deșertul se va veseli și va înflori ca trandafirul[1].2Va da flori din belșug, se va bucura mult și va striga de veselie. I se va da gloria Libanului, măreția Carmelului și a Șaronului. Vor vedea slava DOMNULUI, măreția Dumnezeului nostru.3Întăriți mâinile slabe și genunchii care se clatină!4Spuneți celor cu inima speriată: „Fiți tari! Nu vă temeți! Iată‑L pe Dumnezeul vostru! El vine cu răzbunare și cu răsplătire divină! El vine să vă izbăvească!“5Atunci ochii celor orbi vor fi deschiși și urechile celor surzi vor fi destupate;6atunci șchiopul va sări ca un cerb și limba celui mut va striga de bucurie. Căci în pustie vor țâșni ape, și pâraie[2] în deșert.7Nisipul arzător va ajunge iaz, iar pământul însetat izvoare de apă. Iarbă, trestie și papirus vor crește acolo unde odată locuiau șacalii.8Acolo va fi un drum larg, o cale ce va fi numită „Calea Sfințeniei“. Cel necurat nu va călători pe ea, ci aceasta va fi doar pentru cei ce umblă pe Cale; nebunii nu vor ajunge pe ea.[3]9Niciun leu nu va fi acolo și nicio fiară sălbatică nu se va sui pe ea, nici nu va fi găsită acolo; cei răscumpărați vor umbla pe ea.10Răscumpărații DOMNULUI se vor întoarce și vor intra în Sion cu strigăte de bucurie. O bucurie veșnică va fi pe capul lor; bucuria și veselia îi vor copleși, iar durerea și suspinul vor fugi de la ei.