1După aceea, Isus a călătorit prin Galileea. Nu voia să călătorească prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să‑L omoare.2Sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor[1], era aproape. (Lev 23:33; Deut 16:13; Zah 14:16)3Prin urmare, frații Lui I‑au zis: – Pleacă de aici și du‑Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci!4Căci nimeni nu face ceva pe ascuns când caută să devină cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată‑Te lumii!5Căci nici chiar frații Lui nu credeau în El.6Atunci Isus le‑a zis: – Vremea Mea n‑a sosit încă, dar vouă vremea vă este întotdeauna prielnică!7Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea și anume că lucrările ei sunt rele.8Suiți‑vă voi la sărbătoare. Eu încă nu Mă sui la sărbătoarea aceasta, pentru că nu Mi s‑a împlinit încă vremea.9Și zicând aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
10Însă, după ce frații Lui s‑au suit la sărbătoare, S‑a suit și El, dar nu pe față, ci mai pe ascuns.11La sărbătoare, iudeii Îl căutau și se întrebau: „Unde este Acela?“12Era multă rumoare[2] în mulțime cu privire la El. Unii ziceau: „Este un Om bun!“ Alții ziceau: „Nu, ci duce în rătăcire mulțimea!“13Totuși, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea deschis despre El.14Când sărbătoarea era deja la jumătate, Isus S‑a suit la Templu și a început să dea învățătură.15Iudeii erau uimiți și se întrebau: – Cum de știe Acesta atâta învățătură fără să fi învățat?!16Atunci Isus le‑a răspuns și a zis: – Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui Ce M‑a trimis.17Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.18Cel ce vorbește de la el caută slava lui însuși. Dar cel ce caută slava celui ce l‑a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate.19Oare nu v‑a dat Moise Legea? Și totuși niciunul dintre voi nu respectă[3] Legea! De ce căutați să Mă omorâți?20Mulțimea a răspuns: – Ai demon! Cine caută să Te omoare?!21Isus a răspuns și le‑a zis: – O lucrare am făcut și toți sunteți uimiți.22Totuși, Moise v‑a dat circumcizia – nu că ea este de la Moise, ci de la patriarhi[4] – și voi îl circumcideți pe om în ziua de Sabat.23Dacă un om primește circumcizia în ziua de Sabat, ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, atunci de ce sunteți furioși pe Mine pentru că am făcut sănătos un om întreg în ziua de Sabat?24Nu judecați după înfățișare, ci judecați cu o judecată dreaptă!
Oamenii se întreabă dacă Isus este Cristosul
25Unii dintre ierusalimiți ziceau: – Nu este Acesta Cel pe Care caută ei să‑L omoare?26Și iată că vorbește deschis, iar ei nu‑I zic nimic! Nu cumva conducătorii au ajuns să cunoască într-adevăr că El este Cristosul?27Totuși, noi știm de unde este Omul Acesta. Însă când va veni Cristosul nimeni nu va ști de unde este.[5] (Ioan 7:41)28Atunci Isus, în timp ce dădea învățătură în Templu, a strigat și a zis: – Mă cunoașteți și știți de unde sunt?[6] N‑am venit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M‑a trimis este adevărat, iar voi nu‑L cunoașteți!29Eu Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El M‑a trimis.30Ei încercau să‑L aresteze, dar nimeni n‑a pus mâna pe El, căci încă nu‑I sosise ceasul.31Însă mulți din mulțime au crezut în El și ziceau: – Când va veni Cristosul, va face El mai multe semne decât a făcut Acesta?32Fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre El și, ca urmare, conducătorii preoților și fariseii au trimis niște gărzi să‑L aresteze.33Atunci Isus a zis: – Mai sunt cu voi încă puțină vreme, iar apoi plec la Cel Ce M‑a trimis.34Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.35Iudeii se întrebau unii pe alții: – Unde urmează să Se ducă Acesta, astfel încât noi să nu‑L găsim?! Doar nu urmează să Se ducă la cei împrăștiați printre greci și să‑i învețe pe greci?!36Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le‑a zis: „Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.“?
Isus, Apa vieții
37În ultima zi a sărbătorii, ziua cea mare, Isus S‑a ridicat și a strigat, zicând: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea!38Cel ce crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, așa cum zice Scriptura![7]“ (Is 44:3; Is 55:1; Is 58:11; Ez 47:1; Zah 14:8)39Spunea aceasta despre Duhul pe Care urmau să‑L primească cei ce cred în El. Căci Duhul nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă proslăvit.40Când au auzit aceste cuvinte, unii din mulțime ziceau: „Acesta este într-adevăr Profetul!“[8] (Deut 18:15; Deut 18:18)41Alții ziceau: „Acesta este Cristosul!“, iar alții ziceau: „Nu, căci Cristosul nu vine din Galileea, nu‑i așa?!42Nu spune Scriptura că din sămânța lui David[9] vine Cristosul, și din Betleem[10], satul de unde era David?“ (Ps 89:4; Mica 5:2)43Și s‑a făcut astfel dezbinare în mulțime din cauza Lui.44Unii dintre ei voiau să‑L aresteze, însă nimeni n‑a pus mâna pe El.
Necredința conducătorilor religioși
45Gărzile s‑au întors la conducătorii preoților și la farisei, iar aceștia le‑au întrebat: – De ce nu L‑ați adus?46Gărzile au răspuns: – Niciodată n‑a vorbit vreun om astfel!47Atunci fariseii le‑au răspuns: – Nu cumva ați fost duși și voi în rătăcire?!48A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre farisei?!49Însă mulțimea aceasta care nu cunoaște Legea este blestemată!50Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le‑a zis:51– Oare judecă Legea noastră un om înainte să‑l asculte și să știe ce face?52Ei au răspuns și i‑au zis: – Nu cumva ești și tu din Galileea? Cercetează și vei vedea că din Galileea nu se ridică vreun profet[11]! (Deut 18:15; 2 Re 14:25)53Apoi fiecare s‑a dus acasă.