Faptele Apostolilor 25

Noua Traducere Românească

1 La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s‑a suit din Cezareea[1] la Ierusalim. (Fapte 8:40)2 Conducătorii preoților și fruntașii iudeilor i‑au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel3 și l‑au rugat să le facă favoarea de a‑l trimite pe Pavel la Ierusalim; ei pregătiseră o cursă, ca să‑l omoare pe drum.4 Atunci Festus le‑a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși urmează să plece într-acolo cât de curând.5 „Prin urmare, a spus el, cei mai de seamă[2] dintre voi să coboare cu mine în Cezareea și, dacă este ceva greșit în omul acela, să‑l acuze.“6 După ce Festus a rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, a coborât în Cezareea. În ziua următoare, s‑a așezat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel.7 Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s‑au adunat în jurul lui și au adus împotriva lui multe acuzații grave, pe care nu le puteau dovedi.8 Pavel s‑a apărat astfel: – N‑am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar.9 Însă Festus, dorind să câștige favoarea iudeilor, l‑a întrebat pe Pavel, zicând: – Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?10 Pavel a zis: – Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le‑am făcut nimic rău iudeilor, după cum știi și tu foarte bine.11 Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea. Însă dacă nu este nimic adevărat cu privire la lucrurile de care ei mă acuză, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar![3]12 Atunci Festus, după ce a discutat cu membrii consiliului, a răspuns: – Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!13 După ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa[4] și Berenice[5], ca să‑l salute pe Festus.14 Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i‑a relatat regelui cazul lui Pavel, zicând: – Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare,15 despre care m‑au informat conducătorii preoților și bătrânii iudeilor, când am fost în Ierusalim, cerând condamnarea lui.16 Le‑am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca acuzatul să fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și să se fi putut apăra împotriva acuzației.17 Ei au venit deci aici, iar eu n‑am amânat, ci m‑am așezat pe scaunul de judecată chiar în ziua următoare și am poruncit ca omul să fie adus.18 Acuzatorii, când s‑au ridicat, n‑au adus nicio acuzație cu privire la vreuna din faptele rele la care mă așteptam,19 ci aveau cu el niște dispute referitoare la propria lor religie și la un oarecare Isus, Care a murit și despre Care Pavel susținea că este viu.20 Fiindcă eram nedumerit cu privire la aceste controverse, l‑am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri.21 Pavel însă a făcut apel să fie ținut sub pază pentru hotărârea împăratului[6], așa că am poruncit să fie ținut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.22 Agrippa i‑a zis lui Festus: – Aș vrea să‑l aud și eu pe omul acesta! Festus i‑a răspuns: – Îl vei auzi mâine.23 Așadar, în ziua următoare, Agrippa și Berenice au venit cu mare fast și au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii și cu oamenii de seamă ai cetății, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.24 Festus a zis: – Rege Agrippa și voi, toți bărbații care sunteți prezenți aici cu noi! Iată‑l pe omul cu privire la care toată mulțimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască.25 Fiindcă am înțeles că nu a săvârșit nimic vrednic de moarte și, întrucât el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să‑l trimit la acesta.26 Eu n‑am ceva sigur să‑i scriu stăpânului cu privire la el. De aceea l‑am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, rege Agrippa, pentru ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu.27 Căci mi se pare absurd să trimit la împărat un deținut fără să arăt care sunt acuzațiile împotriva lui.